Dicționar de sinonime

Sinonime morgă

Cuvântul „morgă” are următoarele sinonime:

morgă ( substantiv )
  • aroganță
  • orgoliu
  • îngâmfare
Alte sinonime:
  • institut medico-legal
  • prosectură
  • deriziune
  • desconsiderație
  • fală
  • fatuitate
  • fudulie
  • impertinență
  • infatuare
  • insolență
  • ireverență
  • înfumurare
  • măgărie
  • mândrie
  • necuviință
  • neobrăzare
  • nereverență
  • nerușinare
  • obrăznicie
  • semeție
  • sfruntare
  • suficiență
  • trufie
  • tupeu
  • vanitate


Sinonime Apropiate

  • vanitate - orgoliu, îngâmfare, aroganță, ambiție, înfumurare
  • fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
  • ifos - îngâmfare, aroganță, înfumurare, trufie, orgoliu
  • mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
  • fatuitate - îngâmfare, aroganță, orgoliu, înfumurare
  • trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
  • fumuri - îngâmfare, aroganță, pretenții, înfumurare, aere, făloșenie
  • grandomanie - înfumurare, aroganță, orgoliu
  • lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
  • mândrețe - frumusețe, splendoare, strălucire, aroganță, înfumurare, infatuare, orgoliu, trufie, vanitate
  • suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
  • țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
  • veleitate - ambiție, pretenție, aspirație (nejustificată), orgoliu
  • gravitate - importanță, seriozitate, primejdie, pericol, solemnitate, morgă, importanță, profunzime, adâncime
  • megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie

Dex morgă

  • morgă1 1 Clădire sau încăpere special amenajată în care se depun cadavrele și se execută autopsiile. 2 Închisoare.
  • morgă2 1 Atitudine sau comportare disprețuitoare a unei persoane față de semenii săi. 2 Afectare exagerată a propriei demnități.
  • MÓRGĂ2 Atitudine afectată și disprețuitoare; aroganță, trufie, îngâmfare. – Din morgue.
  • MÓRGĂ1, morgi, Clădire special amenajată în care se depun cadavrele neidentificate și unde se fac autopsii în cazul când este necesar să se constate cauza morții; institut medico-legal. ♦ Sală specială într-un spital unde se depun morții pentru constatarea cauzei decesului. – Din morgue.
  • MÓRGĂ2, morgi, Atitudine afectată și disprețuitoare; aroganță, trufie, îngâmfare. – Din morgue.
  • MÓRGĂ1, morgi, Clădire special amenajată în care se depun cadavrele neidentificate și unde se fac autopsii în cazul când este necesar să se constate cauza morții. ♦ Sală specială într-un spital unde se depun morții până la înmormântare. – Din morgue.
  • MÓRGĂ2 (Franțuzism) Trufie, mîndrie, orgoliu, aroganță. Era un băiat bun, serviabil și fără morgă. C. PETRESCU, C. V. 102. Ar fi de un nespus de mare folos ca învățătorul să-și părăsească morga magistrală și să coboare lîngă elev. VLAHUȚĂ, O. A. 188. E... ruinat lipit pămîntului, insă tot fudul, tot țanțoș și plin de «morgă». CARAGIALE, N. S. 96.


Sinonimul cuvântului morgă

Sinonimul cuvântului morgă


Testează-te!