Dicționar de sinonime
Sinonime morgă
Cuvântul „morgă” are următoarele sinonime:
morgă ( substantiv )
- aroganță
- orgoliu
- îngâmfare
Alte sinonime:
- institut medico-legal
- prosectură
- deriziune
- desconsiderație
- fală
- fatuitate
- fudulie
- impertinență
- infatuare
- insolență
- ireverență
- înfumurare
- măgărie
- mândrie
- necuviință
- neobrăzare
- nereverență
- nerușinare
- obrăznicie
- semeție
- sfruntare
- suficiență
- trufie
- tupeu
- vanitate
Sinonime Apropiate
- vanitate - orgoliu, îngâmfare, aroganță, ambiție, înfumurare
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- ifos - îngâmfare, aroganță, înfumurare, trufie, orgoliu
- mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
- fatuitate - îngâmfare, aroganță, orgoliu, înfumurare
- trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
- fumuri - îngâmfare, aroganță, pretenții, înfumurare, aere, făloșenie
- grandomanie - înfumurare, aroganță, orgoliu
- lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
- mândrețe - frumusețe, splendoare, strălucire, aroganță, înfumurare, infatuare, orgoliu, trufie, vanitate
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
- veleitate - ambiție, pretenție, aspirație (nejustificată), orgoliu
- gravitate - importanță, seriozitate, primejdie, pericol, solemnitate, morgă, importanță, profunzime, adâncime
- megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie
Dex morgă
- morgă1 1 Clădire sau încăpere special amenajată în care se depun cadavrele și se execută autopsiile. 2 Închisoare.
- morgă2 1 Atitudine sau comportare disprețuitoare a unei persoane față de semenii săi. 2 Afectare exagerată a propriei demnități.
- MÓRGĂ2 Atitudine afectată și disprețuitoare; aroganță, trufie, îngâmfare. – Din morgue.
- MÓRGĂ1, morgi, Clădire special amenajată în care se depun cadavrele neidentificate și unde se fac autopsii în cazul când este necesar să se constate cauza morții; institut medico-legal. ♦ Sală specială într-un spital unde se depun morții pentru constatarea cauzei decesului. – Din morgue.
- MÓRGĂ2, morgi, Atitudine afectată și disprețuitoare; aroganță, trufie, îngâmfare. – Din morgue.
- MÓRGĂ1, morgi, Clădire special amenajată în care se depun cadavrele neidentificate și unde se fac autopsii în cazul când este necesar să se constate cauza morții. ♦ Sală specială într-un spital unde se depun morții până la înmormântare. – Din morgue.
- MÓRGĂ2 (Franțuzism) Trufie, mîndrie, orgoliu, aroganță. Era un băiat bun, serviabil și fără morgă. C. PETRESCU, C. V. 102. Ar fi de un nespus de mare folos ca învățătorul să-și părăsească morga magistrală și să coboare lîngă elev. VLAHUȚĂ, O. A. 188. E... ruinat lipit pămîntului, insă tot fudul, tot țanțoș și plin de «morgă». CARAGIALE, N. S. 96.