Dicționar de sinonime

Sinonime insultare

Cuvântul „insultare” are următoarele sinonime:

insultare ( substantiv )
  • jignire
  • ofensare
  • ultragiere
  • vexare
  • rănire
  • lezare


Sinonime Apropiate

  • afront - jignire, înfruntare, insultă, vexare, ofensă, ultraj
  • ultraj - injurie, ofensă, jignire, afront
  • umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
  • zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
  • necinste - dezonoare, ocară, rușine, înjosire, ofensă, jignire, incorectitudine, rea-credință, perfidie
  • accident - nenorocire, rănire, vătămare
  • gafă - greșeală, prostie, scrânteală, nesocotință, impolitețe, jignire
  • insultă - jignire, ofensă, ultragiu, injurie, ocară, defăimare
  • scleroză - înțepeneală, închistare, degradare, ramolisment, senilitate, îmbătrânire

Dex insultare

  • insultare 1 Ofensare a unei persoane insultat1. 2-3 Insultă (1-2).
  • INSULTÁRE, insultări, Acțiunea de a insulta și rezultatul ei; insultă. – insulta.
  • INSULTÁRE, insultări, Acțiunea de a insulta și rezultatul ei; insultă.
  • INSULTÁRE Acțiunea de a insulta și rezultatul ei; jignire. .
  • insulta A jigni (5) pe cineva a insultarisi, a invectiva.
  • INSULTÁ, insúlt, I. A aduce cuiva o insultă; a ofensa, a jigni. – Din insulter, insultare.
  • INSULTÁ, insúlt, I. A aduce cuiva (prin vorbe sau fapte) o insultă; a ocărî, a ofensa, a jigni. M-a insultat!... Ai să te duci imediat să-i ceri socoteală. ARGHEZI, P. T. 132. ◊ Și ale bătrîneței albi plete insultînd. BOLINTINEANU, O. 203.
  • INSULTÁ I. A aduce (cuiva) o insultă; a jigni. .
  • INSULTÁ tr. a aduce (cuiva) o insultă; a brava cu insolență. (< fr. insulter)
  • A INSULTÁ insúlt tranz. (persoane) A trata cu insulte; a înjosi prin vorbe sau prin purtare nedemnă; a jigni; a ofensa. /<fr. insulter, lat. insultare


Sinonimul cuvântului insultare

Sinonimul cuvântului insultare


Testează-te!