Dicționar de sinonime

Sinonime ipochimen

Cuvântul „ipochimen” are următoarele sinonime:

ipochimen ( substantiv )
  • chip
  • față
  • figură
  • individ
  • ins
  • persoană


Sinonime Apropiate

  • obraz - față, figură, fizionomie, persoană, ins, individ, personaj, cinste, reputație
  • figură - chip, față, fizionomie, obraz, mutră, om, ins, tip, persoană
  • ins - individ, persoană, om, semen, față, obraz
  • mutră - chip, figură, față obraz, înfățișare, aer, fizionomie
  • aspect - înfățișare, configurație, chip, ipostază, față, imagine, ținută, fason
  • individ - om, persoană, ins, bărbat, cineva
  • individualitate - personalitate, persoană, caracter, specific
  • închipui - a imagina, a reprezenta, a figura, a concepe, a gândi, a plăsmui, a elabora, a inventa, a crede
  • căciulă - cușmă, om, ins, individ, persoană
  • aer - atmosferă, văzduh, cer, expresie, față, mină, figură, fizionomie
  • tip - individ, ins, om, persoană, specimen, exemplar, model, fel, soi
  • ființă - vietate, animal, viețuitoare, creatură, făptură, om, persoană, individ, ins
  • formă - aspect, înfățișare, configurație, siluetă, profil, fel, chip, mod, cale
  • perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
  • presupune - a bănui, a crede, a imagina, a-și închipui

Dex ipochimen

  • ipochimen Individ.
  • IPOCHÍMEN, ipochimeni, ( și ; azi ) Persoană, individ, ins. – Din ipokímenon.
  • IPOCHÍMEN, ipochimeni, (; azi ) Persoană, individ, ins. – Din ipokímenon.
  • IPOCHÍMEN, ipochimeni, (Învechit, azi numai ironic) Persoană, personaj, ins, individ. Iată ce ipochimen de amic își găsise ceasul rău să-i scoată în cale. C. PETRESCU, A. R. 11. Firește că, după potriva ipochimenilor, n-are să-ți fie osteneala degeaba... Ai înțeles? CARAGIALE, P. 100. Ah, scumpa mea cucoană Chiriță hăi!... crede-mă că de cînd sînt în lume n-am întîlnit un ipochimen atît de nostim ca mata. ALECSANDRI, T. I 200. – și: ipochimene (ALECSANDRI, T. 1234)
  • ipochimen n. 1. persoană: cunoști tu pe ipochimenele ce locuiesc în mahalaua Izvorului? FIL.; 2. (familiar și ironic) personaj: n’am întâlnit un ipochimen atât de nostim ca mata AL. .
  • ipochímen n., pl. e (ngr. ipokimenon, subĭect, persoană, obĭect. V. pro-chimen). Vechĭ. Personagiŭ, persoană. Azĭ. Iron. Tip, individ: cine e acest ipochimen? V. pramatie.
  • ypochimen ipochimen
  • IPOCHÍMEN s. v. chip, față, figură, individ, ins, om, persoană.
  • ipochimen CHIP. FAȚĂ. FIGURĂ. INDIVID. INS. OM. PERSOANĂ.
  • ipochímen (ipochímeni), – Persoană, individ. – ipuchimen. ὑποϰείμενον (DAR; Gáldi 200). XVIII,


Sinonimul cuvântului ipochimen

Sinonimul cuvântului ipochimen


Testează-te!