Dicționar de sinonime

Sinonime jurat

Cuvântul „jurat” are următoarele sinonime:

jurat ( substantiv )
  • judecător
  • asesor
  • jude


Sinonime Apropiate

  • jude - căpetenie, conducător, judecător, jurat, primar, vătaf
  • magistrat - judecător, jude, jurat
  • judiciar - judecătoresc
  • dregătorie - șefie, demnitate, autoritate, judecătorie, rang, funcție, treaptă
  • arbitru - judecător
  • schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
  • spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
  • valoriza - a aprecia, a prețui, a judeca (valoric)
  • gând - idee, cugetare, cuget, judecată, reflecție, concepție, convingere, vedere, opinie
  • gândi - a cugeta, a chibzui, a judeca, a reflecta, a medita, a raționa, a aprecia, a cântări, a considera
  • gândire - cugetare, reflecție, meditare, judecată, chibzuire, concepție, deliberare, cumpănire, cuget
  • idee - gând, judecată, opinie, părere, concept, intuiție, viziune, principiu, crez
  • eres - prejudecată, erezie, superstiție
  • imprecație - blestem, injurie, înjurătură, invectivă, proferare
  • instanță - justiție, juriu, complet (de judecată)

Dex jurat

  • jurat2 1 Jurare (1). 2 Jurământ. 3-9 Jurare (3-9). 10 Implorare. 11 Înjurare.
  • jurat1 1 Consilier comunal. 2 Judecător sătesc care împreună cu primarul alcătuiau judecătoria comunală, care judeca neînțelegerile dintre săteni. 3 Membru al comitetului bisericesc efor, epitrop. 4 Primar. 5 Subprefect. 6 Plăieș. 7 Străjer. 8 (În unele state) Cetățean ales să ia parte la judecarea unor procese penale și uneori a unor procese civile. 9 Curte cu ~ați Curte cu juri2 (2).
  • jurat3, ~ă 1 Care a fost afirmat sau declarat prin jurământ (1). 2 Care a fost confirmat la judecată. 3 Care a fost promis prin jurământ (4). 4 Care a fost promis în mod solemn. 5 ( oameni) Care a făcut un jurământ (1). 6 Legat prin jurământ (5). 7 Blestemat. 8 Ticălos.
  • JURÁT2, -Ă, jurați, -te, (; adesea substantivat) Blestemat, afurisit; rău, hain. – jura.
  • JURÁT1, jurati, (în unele state și în România în trecut) Cetățean ales să ia parte la judecarea unor procese penale și uneori a unor procese civile; jur1. ◊ Curte cu jurați = Curte cu juri. – Din juré, juratus.
  • JURÁT1, jurați, (În unele state) Cetățean ales să ia parte la judecarea unor procese penale și uneori a unor procese civile; jur1. ◊ Curte cu jurați = curte cu juri. – Din juré, juratus.


Sinonimul cuvântului jurat

Sinonimul cuvântului jurat


Testează-te!