Sinonime legiui

Cuvântul „legiui” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• legifera - a norma, a legiui, a reglementa
• codifica - a legifera, a legiui, a face legi
• reglementa - a legaliza, a legifera, a norma, a orândui, a regla, a aranja
• sacrilegiu - nelegiuire, profanare, pângărire, crimă, impietate
• turpitudine - ticăloșie, infamie, nelegiuire, mârșăvie
• fărădelege - nelegiuire, crimă, ticăloșie, delict, mișelie
• impietate - nelegiuire, sacrilegiu, ofensă, cinism
• legislator - legiuitor
• legislație - legi, legiuiri, dispoziții, cod (de legi)
• lege - normă, legiuire, pravilă, dispoziție, regulă, tipic, datină, tradiție, obicei
• mișelie - ticăloșie, mârșăvie, infamie, nelegiuire, sărăcie, mizerie
• banditism - nelegiuire, crimă, ticăloșie, tâlhărie
• blestemăție - nelegiuire, ticăloșie, răutate
• criminal - ucigaș, asasin, bandit, nelegiuit
• legal - legiuit, legitim, oficial, licit, drept

Dex legiui

• legiui 1 A hotărî prin lege (38). 2 A face să capete caracter de lege (38) a legaliza (8). 3 A stabili ca normă. 4 A cerceta în calitate de judecător, din punct de vedere al prevederilor legale. 5 A decide în urma unor dezbateri juridice. 6 A se judeca.
• LEGIUÍ, legiuiesc, IV. ( și ) A hotărî prin lege; a legifera. – Lege + -ui.
• LEGIUÍ, legiuiesc, IV. 1. (Învechit) A legifera. Un sobor de arhierei... legiuiește ca în veci să nu mai strămute astă pravilă și să nu se mai încredințeze cîrma arhipăstorească la străini ierarhi. NEGRUZZI, S. I 241. Mihai Viteazul fu cel dintîi domn care legiui printr-un așezămînt al său că fiecare țăran, pe-a cui moșie se va afla atunci, acolo să rămîie rumîn veșnic. BĂLCESCU, O. I 139. ◊ În Moldova asemenea, țăranii în disperare, începură a nu mai vroi să plătească dajdiile și a lucra cele 24 zile la proprietar, după cum se legiuise la 1794. BĂLCESCU, O. I 142. 2. A chibzui. Ei să legiuiesc Și să sfătuiesc: Care-or fi mai mari Și mai de demult? BIBICESCU, P. P. 244.
• A LEGIUI ~iésc tranz. 1) A hotărî prin lege. 2) A judeca un proces; a da o sentință; a pedepsi. /lege + suf. ~ui
• legiuí v. a legifera.
• legĭuĭésc v. intr. (d. lege). Legiferez.
• legiui ( 1 și 3 legiuiesc, legiuiască)
• LEGIUÍ vb. v. legaliza, legifera, reglementa.
• legiui LEGALIZA. LEGIFERA. REGLEMENTA.
• legiuí, legiuiesc, vb. tranz. – A face legea, a judeca. – Din lege + suf. -ui (Scriban, DEX, MDA).

Sinonimul cuvântului legiui

Testează-te!