Dicționar de sinonime
Sinonime marțafoi
Cuvântul „marțafoi” are următoarele sinonime:
marțafoi ( substantiv )
- lichea
- lepră
- canalie
Alte sinonime:
- derbedeu
- lepădătură
- netrebnic
- pușlama
- scârnăvie
- secătură
- golan
- om de nimic
- om fără căpătâi
- potlogar
- șmecher
- vagabond
- marțafoi
marțafoi ( verb )
- făli
- fuduli
- grozăvi
- infatua
- împăuna
- înfumura
- îngâmfa
- lăuda
- mândri
- semeți
Sinonime Apropiate
- fuduli - a se făli, a se mândri, a se împăuna, a se îngâmfa, a se lăuda, a fi trufaș
- mândri - a se făli, a se lăuda, a se fuduli, a se împăuna, a se îngâmfa
- trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
- lăuda - a omagia, a cinsti, a elogia, a glorifica, a slăvi, a se făli, a se mândri, a se fuduli, a se grozăvi
- megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- făli - a se mândri, a se lăuda, a se îngâmfa
- lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
- trufaș - fudul, îngâmfat, înfumurat, infatuat, arogant, semeț, mândru
- grandoman - înfumurat, megaloman, îngâmfat, infatuat, încrezut, semeț
- grozăvi - a se făli, a se îngâmfa
- infatuat - îngâmfat, înfumurat, trufaș, orgolios, arogant, vanitos
- împăuna - a se fuduli, a se îngâmfa
- lăudăros - fanfaron, îngâmfat, înfumurat
- mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
Dex marțafoi
- marțafoi1 1 Om de nimic, leneș și fără căpătâi golan, martalog (6), netrebnic, secătură. 2 Om nătărău. 3 Om de la oraș gulerat, nădrăgar.
- marțafoi2 (Rar) A-și da aere a se grozăvi.
- MARȚAFÓI, marțafoi, Om de nimic, golan; secătură. –
- MARȚAFÓI, marțafoi, Om de nimic, om fără căpătâi, vagabond, golan, netrebnic; secătură. –
- MARȚAFOÍ, marțafoiesc, IV. (Rar) A-și lua aere, a se îngîmfa. Ei se marțafoiau inai mult, le era rușine să-și arăte adîncul inimei, în care era numai groază. CONTEMPORANUL, III 773.
- MARȚAFÓI1, marțafoi, Om de nimic, superficial, căruia îi place să pozeze; netrebnic, secătură. Făcea să-i reiasă și mai respingătoare mutra obraznică de marțafoi. M. I. CARAGIALE, C. 46. Da, mă rog, cine-s toți marțafoii aiștea, măi cumnate? HOGAȘ, H. 94. Îl deteră afară, ca pe un marțafoi și becisnic. ISPIRESCU, E. 252.
- MARȚAFOÍ2, marțafoiesc, IV. (Rar) A-și da aere, a se îngâmfa. – Din marțafoi.
- MARȚAFÓI ~ m. pop. Om de nimic; persoană fără preocupări serioase; derbedeu; pușlama; secătură. /Orig. nec.
- marțafóĭ m., pl. tot așa (cp. cu ung. márcafank, un fel de gogoșĭ). Fam. Individ neserios, moftangiŭ: avea și ĭa un marțafoĭ de bărbat. – Și fem. -oaĭcă, pl. e.
- marțafoiu m. netrebnic: îl deteră afară ca pe un marțafoiu și un becisnic ISP. .