Dicționar de sinonime
Sinonime mândri
Cuvântul „mândri” are următoarele sinonime:
mândri ( verb )
- a se făli
- a se lăuda
- a se fuduli
- a se împăuna
- a se îngâmfa
Alte sinonime:
- chibzui
- cugeta
- gândi
- judeca
- medita
- raționa
- reflecta
- îngâmfa
- a se grozăvi
- a se infatua
- a se înfumura
- a se semeți
- a se trufi
- a se mări
- a se păuni
- a se bârzoia
- a se făloși
- a se marghioli
- a se sfătoși
- a se furlandisi
- a se marțafoi
- a se născocorî
- a se înălța
- a se preaînălța
- a se preamări
- a se prearădica
- a se ridica
- a se înfoia
- a se umfla
- a se șucări
Sinonime Apropiate
- fuduli - a se făli, a se mândri, a se împăuna, a se îngâmfa, a se lăuda, a fi trufaș
- făli - a se mândri, a se lăuda, a se îngâmfa
- lăuda - a omagia, a cinsti, a elogia, a glorifica, a slăvi, a se făli, a se mândri, a se fuduli, a se grozăvi
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- împăuna - a se fuduli, a se îngâmfa
- lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
- trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
- grozăvi - a se făli, a se îngâmfa
- lăudăros - fanfaron, îngâmfat, înfumurat
- mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
- megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- trufaș - fudul, îngâmfat, înfumurat, infatuat, arogant, semeț, mândru
- țanțoș - încrezut, îngâmfat, arogant, fudul, semeț
- vanitate - orgoliu, îngâmfare, aroganță, ambiție, înfumurare
Dex mândri
- mândri 1 A gândi. 2 A face să devină mai înțelept. 3 A se atașa puternic de cineva sau de ceva. 4 A slăvi. 5 ( „cu”) A se arăta satisfăcut. 6 A se lăuda. 7 A se îngâmfa.
- MÂNDRÍ, mândresc, IV. 1. A fi mândru (I 1), a se lăuda, a se făli (cu ceva sau cu cineva). 2. ( și ) A se îngâmfa, a se fuduli. – Din mândru.
- A SE MÂNDRÍ mă mândrésc intranz. 1) A fi mândru; a trăi un sentiment de mândrie. 2) înv. pop. A se ține mândru; a-și da aere; a se făli; a se fuduli. /Din mândru
- mândrì v. a fi mândru.
- chisnova (; o fată) A se mândri.
- mândru, ~ă 1 a (; oameni) Înțelept. 2 a (; oameni) Priceput. 3 a (; oameni) Isteț. 4 a (; oameni) Capabil. 5 Învățat. 6 Filozof. 7 Mag2 (1). 8 a ( „de”) Mulțumit. 9 a ( „de”) Care are un sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii demn, mândrit (2). 10 a (Rar) Care este pe măsura calităților cuiva demn de cineva, mândrit (3). 11-12 , a (Persoană) care are încredere exagerată în calitățile proprii mândrit (4). 13-14 , a Orgolios. 15-16 a Mofturos. 17-18 , a (Pop) Frumos. 19 (Bot; ; ) ~ra nopții Barba-împăratului (Mirabilis Jalapa). 20 (; art.) Iele. 21 a Falnic. 22-23 , a Elegant. 24 (Pop) Persoană pentru care altă persoană de sex opus simte o afecțiune deosebită mândrior, mândruc amant, drag, ibovnic, iubit. 25 (; art.) Dansuri populare din diferite regiuni. 26 Melodie după care se execută mândrele (25).