Dicționar de sinonime
Sinonime mâhni
Cuvântul „mâhni” are următoarele sinonime:
mâhni ( verb )
- a supăra
- a indispune
- a amărî
- a întrista
- a îndurera
Alte sinonime:
- a [se] amărî
- a [se] indispune
- a [se] îndurera
- a [se] întrista
- a [se] necăji
- a [se] supăra
- a [se] obidi
- a [se] scârbi
- a [se] oțărî
- a [se] râvni
- a [se] cătrăni
- întrista
- posomorî
- a durea
- a dosădi
- a răni
- a [se] posomorî
- a [se] tânji
- a [se] înnegura
- a [se] înnora
- a [se] întuneca
- a [se] mohorî
- a se supăra
- a se întrista
- a se îndurera
- a se bosumfla
Sinonime Apropiate
- întrista - a amărî, a indispune, a îndurera, a mâhni, a supăra, a necăji, a întuneca, a posomorî, a înnegura
- necăji - a supăra, a indispune, a amărî, a mâhni, a întrista, a face sânge rău, a șicana, a sâcâi, a tachina
- amărî - a supăra, a întrista, a indispune, a necăji, a mâhni
- trist - supărat, indispus, abătut, mâhnit, îndurerat, afectat, suferind, deprimant, dezolant
- indispune - a supăra, a mâhni, a enerva, a irita, a plictisi, a înfuria
- îndurera - a întrista, a mâhni
- îndurerat - trist, afectat, mâhnit, supărat
- mâhnire - întristare, supărare
- afecta - a destina, a distribui, a repartiza, a întrista, a îndurera, a indispune, a leza, a prejudicia, a atinge
- șifona - a boți, a mototoli, a deforma, a se supăra, a se enerva, a se necăji, a se indispune
- incomoda - a supăra, a indispune, a stingheri, a încurca, a deranja
- irita - a indispune, a enerva, a înfuria, a supăra, a inflama
- întristare - mâhnire, durere, necaz, suferință
- jena - a deranja, a incomoda, a indispune, a supăra, a stânjeni, a împiedica, a tulbura, a se rușina, a se sfii
- mâhnit - amărât, trist, supărat, indispus
Dex mâhni
- mâhni 1 A se întrista. 2 (; cu determinări în genitiv sau „despre”, „asupra”) A se mânia. 3 (Bis; ) A se pocăi.
- MÂHNÍ, mâhnesc, IV. și A cauza sau a simți o (ușoară) durere sufletească; a (se) întrista, a (se) amărî, a (se) supăra. –
- A SE MÂHNÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A deveni trist; a simți o durere sufletească; a se amărî; a se întrista; a se scârbi. /Orig. nec.
- A MÂHNÍ ~ésc tranz. A face să se mâhnească; a amărî; a întrista; a scârbi. /Orig. nec.
- mâhnì v. a (se) întrista foarte. .
- MÎHNÍ, mîhnesc, IV. A pricinui cuiva o supărare; a întrista, a îndurera. Parc-aș plînge viața toată Dac-aș ști că te-am mîhnit. COȘBUC, P. I 178. Niciodată plecarea lui Gheorghe la școală nu mîhnise casa atît de adînc. VLAHUȚĂ, O. A. I 120. Laudele lor, desigur, m-ar mîhni peste măsură. EMINESCU, O. I 141. ♦ A se întrista, a deveni trist. Cic, auzind moș Nichifor de aceasta, cumplit s-ar fi mîhnit în sufletul său. CREANGĂ, P. 110. Toderică se mîhnea că n-are vin mai bun. NEGRUZZI, S. I 82.
- măhnésc (est) și mîhnésc (vest) v. tr. (vsl. *mahnonti, mahati, a agita, a vîntura; sîrb. mahnuti, mahati, bg. mahnuvam, rus. mahnútĭ, mahátĭ). Întristez adînc.
- mîhnésc, V. măhnesc.
- mâhnesc, -neam 1