Dicționar de sinonime
Sinonime neiertător
Cuvântul „neiertător” are următoarele sinonime:
neiertător ( adjectiv )
- necruțător
- dârz
- ferm
- dur
- crud
Alte sinonime:
- rău
- neîngăduitor
- aprig
- aspru
- barbar
- brutal
- câinos
- crâncen
- crunt
- cumplit
- feroce
- fioros
- hain
- inuman
- neîmblânzit
- neînduplecat
- neîndurat
- neîndurător
- nemilos
- neomenos
- neuman
- sălbatic
- sângeros
- violent
- sanguinar
- năsilnic
- tare
- pogan
- avan
- hapsân
- jestoc
- neomenit
- sanguinic
- sălbăticos
- sireap
- negru
- implacabil
- nemilostiv
- inexorabil
- nemiluit
- nemilostivitor
- nemilostivnic
- vitreg
- intolerant
- netolerant
- nesuferitor
- fără milă
- intransigent
- ranchiunos
- răzbunător
- dușmănos
- ostil
Sinonime Apropiate
- implacabil - neîmblânzit, crud, neiertător, nepotolit, neîndurat
- intransigent - necruțător, neiertător, intolerant, neînduplecat, dur, aspru, sever, hotărât, decis
- inchizitorial - nemilos, crud, aspru, temut, neiertător
- răspicat - limpede, clar, lămurit, hotărât, decis, categoric, ferm
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- șarmant - fermecător, încântător, agreabil, charismatic
- tenace - stăruitor, dârz, perseverent, consecvent, persistent
- viteaz - cutezător, temerar, eroic, curajos, dârz, imbatabil, îndrăzneț
- fascinant - fermecător, încântător, captivant, charismatic
- fascina - a fermeca, a seduce, a încânta, a captiva
- fascinație - fermecare, seducție, vrajă, farmec, subjugare, încântare, captivare
- farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
- feeric - strălucitor, fermecător, scânteietor, minunat, încântător
- feroce - crud, sălbatic, nemilos, atroce, sadic, fioros, crâncen
- fiară - sălbăticiune, lighioană, jiganie, animal, bestie, dihanie, om rău, crud, criminal
Dex neiertător
- neiertător, ~oare 1-2 Care nu iartă (ușor). 3 Care nu cruță aspru, nemilos, sever.
- NEIERTĂTÓR, -OÁRE, neiertători, -oare, Care nu iartă (ușor), care nu cruță; aspru, sever, nemilos. – ne- + iertător.
- NEIERTĂTÓR, -OÁRE, neiertători, -oare, Care nu iartă (ușor), care nu cruță; aspru, sever, nemilos. – Ne- + iertător.
- NEIERTĂTÓR, -OÁRE, neiertători, -oare, Care nu iartă (ușor), care nu cruță; sever, aspru, nemilos. Se născu în sufletul lor un simțămînt neiertător; își amintiră fiecare că nu-i asta nici prima și nici cea mai mare batjocură cu care Crețeștii împroașcă satul. V. ROM. iulie 1953, 133. Propaganda iezuită... face din ei oamenii cei mai neiertători către ceilalți de alt rit. BOLINTINEANU, O. 285.
- NEIERTĂTÓR adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. crud. 3. adj. v. neîngăduitor.
Antonime neiertător
- Neiertător ≠ iertător
Sinonimul cuvântului neiertător