Sinonime noros

Cuvântul „noros” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• mohorât - închis, neguros, înnorat, plumburiu, posomorât, trist, supărat, îmbufnat, dezolant
• înnorat - noros, neguros, mohorât, plumburiu, întunecos, închis
• întunecat - întunecos, sumbru, plumburiu, neguros, noros, închis, cenușiu, pământiu, sur
• neguros - cețos, pâclos, înnegurat, întunecat, întunecos, obscur, confuz, haotic, neclar
• cețos - încețoșat, înnegurat, nebulos, neguros, pâclos, mohorât, tulbure
• întunecos - întunecat, neguros, cețos, sumbru
• morocănos - ursuz, acru, posomorât, posac, închis
• rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
• taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
• tenebros - întunecat, sumbru, neguros, misterios, neclar, tainic, ascuns, învăluit
• ermetic - etanș, bine închis, obscur, întunecat, ascuns
• melancolic - trist, dezolat, elegiac, întristat, posomorât, abătut
• acru - acrit, murat, fermentat, posac, ursuz, morocănos, respingător, antipatic
• negru - oacheș, brunet, negricios, întunecat, întunecos, obscur, sumbru, deprimat
• dezolare - mâhnire, tristețe, jale, întristare, descurajare, singurătate, pustietate, pustiu

Dex noros

• noros, ~oasă , noor~, nuor~, nuvăr~ / : ~oși, ~oase / nor1 + -os] 1 ( cer, zile, vreme) Plin de nori1 (1) înnorat, norat (1). 2 (; oameni) Posomorât. 3 (; ochi, privire, frunte ) Care exprimă sau trădează posomorâre, tristețe. 4 (Rar; ) Neclar. 5 (Rar; ) Obscur. 6 (Rar; ) Incert.
• NORÓS, -OÁSĂ, noroși, -oase, (Despre cer; despre zile, despre vreme) Cu nori, plin de nori; înnorat. ♦ (Despre oameni) Întunecat, posomorât, întristat; (despre față, privire, ochi) care arată posomorâre, tristețe. ♦ (Rar) Neclar, confuz, obscur. – Nor + -os.
• NORÓS, -OÁSĂ, noroși, -oase, 1. (Despre cer, despre zi, despre vreme; și în forma nouros) Cu nori, plin de nori, înnorat. Ziua era nouroasă și un vîntișor umed venea de la miazăzi. SADOVEANU, O. IV 40. 2. Întunecat, posomorît, întristat. Comisul își întoarse după el ochii cu sprînceana nouroasă. SADOVEANU, F. J. 61. Sub fruntea sa noroasă și zîmbetu-i amar! MACEDONSKI, O. I 260. ◊ Arta a servit întotdeauna marile cauze sociale... ea n-a putut rămîne în sfera nouroasă a frumosului în sine. IONESCU-RION, C. 105. – Variantă: (regional) nourós, -oásă
• NORÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre cer) Care are (mulți) nori; plin de nori; acoperit de nori. ◊ Zi (sau vreme) ~oasă zi (sau vreme) când cerul este acoperit de nori. 2) fig. (despre persoane) Care este cuprins de tristețe; posomorât. /nor + suf. ~os
• noros a. plin de nori: zi noroasă.
• norós (vest) și nourós (est) -oásă adj. Plin de nourĭ: ceru era nouros.
• nooros, ~oasă noros

Antonime noros

• Noros ≠ senin

Sinonimul cuvântului noros

Testează-te!