Dicționar de sinonime
Sinonime omenos
Cuvântul „omenos” are următoarele sinonime:
omenos ( adjectiv )
- agreabil
- plăcut
- bun
- cumsecade
- îngăduitor
- înțelegător
- omenit
- blând
- de treabă
- milos
- plin de omenie
- uman
Sinonime Apropiate
- înțelegător - binevoitor, cumsecade, îngăduitor, bun, generos
- clement - iertător, indulgent, îngăduitor, generos, milos, bun, blând
- bun - cumsecade, de treabă, amabil, inimos, generos, binevoitor, blând, blajin, pașnic
- savuros - delicios, gustos, plăcut, excelent, agreabil
- tihnit - calm, liniștit, pașnic, plăcut, odihnitor, senin, agreabil
- uman - omenesc, creștinesc, lumesc, bun, milos, caritabil, blajin
- vesel - voios, bine dispus, bucuros, jovial, amuzant, agreabil, plăcut, luminos
- iertător - indulgent, îndurător, îngăduitor, generos, milostiv
- inuman - neomenos, feroce, crud, barbar
- neomenos - cumplit, inuman, ticălos, primitiv, necivilizat, dur, barbar, aspru, rău
- neplăcut - rău, dezagreabil, respingător, supărător, displăcut, antipatic, dezgustător, infect, scârbos
- agreabil - plăcut, atrăgător, drăguț, simpatic
- antipatic - nesuferit, neplăcut, respingător, dezagreabil
- atrăgător - plăcut, tentant, încântător, agreabil, fermecător
- bunătate - omenie, cumsecădenie, generozitate, noblețe, bunăvoință, amabilitate, blândețe
Dex omenos
- omenos, ~oasă 1 Plin de omenie (5) blând, bun, cumsecade, îngăduitor, înțelegător. 2 Plăcut.
- OMENÓS, -OÁSĂ, omenoși, -oase, Plin de omenie; blând, bun, cumsecade, îngăduitor, înțelegător. – Om + -os.
- OMENÓS, -OÁSĂ, omenosi., -oase, Plin de omenie; blînd, bun, cumsecade, îngăduitor. Sanatoriul e curat și liniștit. Toți par a fi omenoși. C. PETRESCU, Î. II 236. Harap-Alb... samănăi a fi mult mai omenos, creangă, P. 210. Un stăpîn mai omenos, Care șede sus, dar ține cu norodul cel de jos! HASDEU, R. V. 116.
- OMENÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre persoane) Care are (multă) omenie; cu multă omenie. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește omenie; care dă dovadă de omenie; uman. /om + suf. ~os
- omenos a. plin de omenie: afabil, blând, bun.
- omenós, -oásă adj. (d. oamenĭ). Plin de omenie, uman, blînd, milos: un șef omenos. Adv. Cu omenie, cu milă: l-a tratat omenos.
- OMENÓS adj. v. agreabil, plăcut.
- OMENÓS adj. v. bun.
- omenos AGREABIL. PLĂCUT.
- OMENOS bun, cumsecade, îngăduitor, înțelegător, omenit. (S-a arătat ~ cu noi.)