Dicționar de sinonime

Sinonime omenos

Cuvântul „omenos” are următoarele sinonime:

omenos ( adjectiv )
  • agreabil
  • plăcut
  • bun
  • cumsecade
  • îngăduitor
  • înțelegător
  • omenit
  • blând
  • de treabă
  • milos
  • plin de omenie
  • uman


Sinonime Apropiate

  • înțelegător - binevoitor, cumsecade, îngăduitor, bun, generos
  • clement - iertător, indulgent, îngăduitor, generos, milos, bun, blând
  • bun - cumsecade, de treabă, amabil, inimos, generos, binevoitor, blând, blajin, pașnic
  • savuros - delicios, gustos, plăcut, excelent, agreabil
  • tihnit - calm, liniștit, pașnic, plăcut, odihnitor, senin, agreabil
  • uman - omenesc, creștinesc, lumesc, bun, milos, caritabil, blajin
  • vesel - voios, bine dispus, bucuros, jovial, amuzant, agreabil, plăcut, luminos
  • iertător - indulgent, îndurător, îngăduitor, generos, milostiv
  • inuman - neomenos, feroce, crud, barbar
  • neomenos - cumplit, inuman, ticălos, primitiv, necivilizat, dur, barbar, aspru, rău
  • neplăcut - rău, dezagreabil, respingător, supărător, displăcut, antipatic, dezgustător, infect, scârbos
  • agreabil - plăcut, atrăgător, drăguț, simpatic
  • antipatic - nesuferit, neplăcut, respingător, dezagreabil
  • atrăgător - plăcut, tentant, încântător, agreabil, fermecător
  • bunătate - omenie, cumsecădenie, generozitate, noblețe, bunăvoință, amabilitate, blândețe

Dex omenos

  • omenos, ~oa 1 Plin de omenie (5) blând, bun, cumsecade, îngăduitor, înțelegător. 2 Plăcut.
  • OMENÓS, -OÁSĂ, omenoși, -oase, Plin de omenie; blând, bun, cumsecade, îngăduitor, înțelegător. – Om + -os.
  • OMENÓS, -OÁSĂ, omenosi., -oase, Plin de omenie; blînd, bun, cumsecade, îngăduitor. Sanatoriul e curat și liniștit. Toți par a fi omenoși. C. PETRESCU, Î. II 236. Harap-Alb... samănăi a fi mult mai omenos, creangă, P. 210. Un stăpîn mai omenos, Care șede sus, dar ține cu norodul cel de jos! HASDEU, R. V. 116.
  • OMENÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre persoane) Care are (multă) omenie; cu multă omenie. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește omenie; care dă dovadă de omenie; uman. /om + suf. ~os
  • omenos a. plin de omenie: afabil, blând, bun.
  • omenós, -oásă adj. (d. oamenĭ). Plin de omenie, uman, blînd, milos: un șef omenos. Adv. Cu omenie, cu milă: l-a tratat omenos.
  • OMENÓS adj. v. agreabil, plăcut.
  • OMENÓS adj. v. bun.
  • omenos AGREABIL. PLĂCUT.
  • OMENOS bun, cumsecade, îngăduitor, înțelegător, omenit. (S-a arătat ~ cu noi.)


Sinonimul cuvântului omenos

Sinonimul cuvântului omenos


Testează-te!