Dicționar de sinonime
Sinonime orgoliu
Cuvântul „orgoliu” are următoarele sinonime:
orgoliu ( substantiv )
- îngâmfare
- aroganță
- fală
- fudulie
- infatuare
- înfumurare
- mândrie
- semeție
- trufie
- vanitate
- fatuitate
- morgă
- prezumție
- suficiență
- superbie
- țanțoșie
- măreție
- mărire
- ifos
- țâfnă
- făloșenie
- făloșie
- fălnicie
- laudă
- mărie
- mărime
- mândrețe
- pohfală
- preaînălțare
- semețire
- trufă
- trufășie
- zădărnicie
Sinonime Apropiate
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
- megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie
- trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
- mândrețe - frumusețe, splendoare, strălucire, aroganță, înfumurare, infatuare, orgoliu, trufie, vanitate
- ifos - îngâmfare, aroganță, înfumurare, trufie, orgoliu
- lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
- vanitate - orgoliu, îngâmfare, aroganță, ambiție, înfumurare
- fatuitate - îngâmfare, aroganță, orgoliu, înfumurare
- fumuri - îngâmfare, aroganță, pretenții, înfumurare, aere, făloșenie
- morgă - aroganță, orgoliu, îngâmfare
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
- grandomanie - înfumurare, aroganță, orgoliu
- ambiție - orgoliu, înfumurare, mândrie, aspirație, pretenție, râvnă, dorință, veleitate
Dex orgoliu
- orgoliu Mândrie exagerată îngâmfare, vanitate.
- ORGÓLIU, orgolii, Părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială; îngâmfare, vanitate, suficiență, trufie. – Din orgoglio. orgueil.
- ORGÓLIU, orgolii, Mîndrie, îngîmfare, vanitate, trufie. Cu un fel de orgoliu căuta să-și ascundă suferința. BART, E. 214. Orgoliul meu este și-nvins și umilit. MACEDONSKI, O. II 265.
- ORGÓLIU Mândrie, vanitate, trufie. .
- ORGÓLIU mândrie exagerată; vanitate, trufie. (< it. orgoglio)
- ORGÓLIU ~i n. Opinie foarte avantajoasă, de cele mai multe ori exagerată, asupra valorii sau importanței personale, care depășește aprecierile altora. /<it. orgoglio
- *orgóliŭ n. (fr. orgueil, it. orgoglio, cuv. germ.). Barb. Trufie.
- orgoliu
- orgoliu, -lii.
- ORGÓLIU s. v. îngâmfare.
Sinonimul cuvântului orgoliu