Sinonime parcurge

Cuvântul „parcurge” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cutreiera - a colinda, a umbla, a străbate, a parcurge, a merge, a peregrina, a hoinări, a vagabonda
• străbate - a cutreiera, a răzbi, a răzbate, a traversa
• umbla - a merge, a se mișca, a se deplasa, a circula, a trece, a străbate, a cutreiera, a frecventa, a funcționa
• colinda - a cutreiera, a străbate, a vântura, a hoinări
• traversa - a trece, a străbate, a merge (peste)
• răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
• călca - a păși, a merge, a străbate, a bătători, a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge, a asupri
• peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
• răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
• sufla - a respira, a expira, a adia, a trece, a bate (un curent), a șopti, a grăi, a spune (încet), a polei
• întrece - a depăși, a devansa, a exceda, a o lua înainte, a se înfrunta, a se măsura, a se confrunta, a birui, a bate
• lupta - a se bate, a se război, a se înfrunta, a se combate, a se întrece, a se măsura, a se sili, a se strădui, a se sforța
• remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
• spune - a zice, a vorbi, a rosti, a se exprima, a grăi, a declara, a comunica, a relata, a povesti
• spunere - proverb, zicală, zicere

Dex parcurge

• parcurge / parcurg / parcourir + rom curge] 1 ( spații, distanțe ) A circula pe toată întinderea, în diverse sensuri, de la un capăt la altul. 2-3 A merge până la capăt. 4-5 A privi succesiv și repede. 6 A citi repede și superficial. 7 A răsfoi. 8 A citi.
• PARCÚRGE, parcúrg, III. 1. (Adesea ) A străbate un drum sau o distanță (de la un capăt la altul); a se deplasa, a merge (până la capăt). 2. A trece cu privirea sau cu ochii peste ceva, a se uita în treacăt la ceva. ♦ A citi ceva în grabă și superficial, a răsfoi o carte, un ziar etc.; a citi. 3. A trăi, a petrece un interval de timp într-un anumit loc sau fel. – Din parcourir (după curge).
• PARCÚRGE, parcurg, III. 1. (Cu privire la drumuri sau distanțe) A străbate (de la un capăt la altul). Același ceas... măsura și pașii celor ce parcurgeau cei cîțiva metri ai foaierului. CAMIL PETRESCU, N. 14. Se urcă în avion să parcurgă cinci sute de kilometri în două ore. C. PETRESCU, Î. II 268. 2. A trece cu privirea peste ceva; a citi în treacăt, în grabă, a răsfoi (o carte, un ziar). Parcurse distrat, cu ochii, calea-laptelui, boltită de-a curmezișul cerului. C. PETRESCU, Î. I 18. – Forme gramaticale: parcursei, parcurs. – Variante: (învechit) percúre (I. IONESCU, M. 65) III, parcurá (GHICA, A. 52) I.
• PARCÚRGE III. 1. A străbate (un drum, o distanță). 2. A citi, a examina rapid cu privirea; a răsfoi. .
• PARCÚRGE tr. 1. a străbate (un drum, o distanță). 2. a citi, a examina rapid cu privirea; a răsfoi. (după fr. parcourir)

Sinonimul cuvântului parcurge

Testează-te!