Sinonime picur

Cuvântul „picur” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• boabă - picătură, strop
• praftoriță - stropitoare
• răsti - a țipa, a se stropși, a striga, a urla, a se oțărî, a zbiera
• rățoială - răsteală, stropșeală
• schilod - infirm, mutilat, schilodit, estropiat
• smălța - a împestrița, a smălțui
• spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
• țară - pic, puțin, oleacă, strop, fărâmă
• țârâi - a picura, a cerne, a burnița, a zbârnâi, a suna
• udătură - jilăveală, stropire, umezeală, băutură, cinste
• fir - filament, filet, șuviță, fibră, fărâmă, pic, picătură, țâră
• griv - pestriț
• împroșca - a stropi, a împrăștia, a dispera, a arunca
• mutila - a schilodi, a sluți, a estropia, a ciungi, a desfigura
• mutilat - schilodit, estropiat, sluțit, invalid, beteag

Dex picur

• picur1 pic1
• picur2, ~ă Pestriț.
• PÍCUR, picuri, Pic1 (II 1). – refăcut după picuri ( lui pic1).
• PÍCUR pic1.
• PÍCUR, picuri, 1. Picătură, strop, pic. Pe fundul fîntînilor n-a răsărit picur de apă. C. PETRESCU, R. DR. 153. Îi pusei la gura-ncleștată Să prindă din ploscă vrun picur de vin. COȘBUC, P. II 293. ◊ Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptînd în față-mi trecutele nimicuri. EMINESCU, O. I 107. ♦ Cantitate mică de materie. Stele rare din tărie cad ca picuri de argint. EMINESCU, O. I 82. 2. (Numai la ) Picurare, picuriș. Picurul streșinilor. 3. Sunet lin (produs mai ales de clopoței sau de instrumente muzicale), repetat la intervale mici. Nu mai ajungea pînă la mine picurul tălăngilor. SADOVEANU, O. A. II 212. Mă deșteptai în picurul unui glas domol. id. VI 66.
• PÍCUR ~i m. 1) v. PIC II. 2) la sing. Cădere de picături; picurare. Se aude un ~. /Din picuri pl. lui pic
• 2) pícur, a -á v. intr. (d. pícur, a pica). Cad picătură cu picătură: apa picură de pe streșină. Pirotesc, picotesc, moțăĭ: copilu picura de somn. (V. ațipesc). V. impers. Picură, burează, ploŭă puțin. V. tr. Torn picătură cu picătură, pic, torn foarte puțin: ĭa picură-mĭ puțin rom în ceaĭ, toarnă cerneală în călimară și ĭa sama să nu picurĭ pe masă!
• 1) pícur n. fără pl. Rar. Poet. Picurare (maĭ ales vorbind de sunete, care „cad” ca și picăturile).
• pic5 pichi

Sinonimul cuvântului picur

Testează-te!