Dicționar de sinonime
Sinonime potolire
Cuvântul „potolire” are următoarele sinonime:
potolire ( substantiv )
- astâmpărare
- calmare
- domolire
- liniștire
- alinare
- atenuare
- încetare
- temperare
- ușurare
- potoleală
- potolit
- încetinire
- îmblânzire
- îmbunare
- împăcare
- descreștere
- diminuare
- micșorare
- reducere
- scădere
- slăbire
- curmare
- oprire
- precurmare
Sinonime Apropiate
- oprire - încetare, curmare, pauză, stopare, blocare, staționare, stație, haltă, popas
- balsam - elixir, esență, doctorie, medicament, mireasmă, alinare, consolare, ușurare, mângâiere
- prohibiție - interdicție, oprire, restricție, stopare
- regres - declin, decădere, descreștere, reflux, involuție
- satisfacție - mulțumire, bucurie, plăcere, împăcare
- sechestru - poprire, confiscare
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
- haltă - stație, oprire, popas
- implacabil - neîmblânzit, crud, neiertător, nepotolit, neîndurat
- insațiabil - nesătul, lacom, mâncăcios, nepotolit
- interdicție - oprire, interzicere, prohibiție, stop
- închidere - încuiere, oprire, blocare, astupare, împrejmuire, îngrădire, claustrare, încheiere
- îngustime - strâmtoare, reducere, mărginire, limitare
- lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
Dex potolire
- potolire 1 Pierdere din intensitate, din tărie, din ritm atenuare, calmare, domolire, (rar) potoleală, ogoire, oteșire, potolit1 (1), potolitură, ostoi1. 2 Încetare a unui fenomen, a unei acțiuni încheiere, potolit1 (2), sfârșit, terminare. 3 Încetinire a ritmului de deplasare a unei ființe potolit1 (3). 4-5 (Scădere în intensitate a focului sau) stingere a focului potolit1 (4-5). 6 Stingere a varului. 7 Călire a fierului.
- POTOLÍRE, potoliri, Acțiunea de a se potoli și rezultatul ei; liniștire, domolire, calmare, potoleală. – potoli.
- POTOLÍRE Acțiunea de a (se) potoli; liniștire, domolire, stingere. Apa se aduna, cu sunet cristalin, într-un jgheab de piatră, spre potolirea arșiței animalelor. SADOVEANU, Z. C. 94. Focul lacrimilor mele... Abia ceva potolire a avut la sînul tău. CONACHI, P. 96. (Poetic) Ea părăsea satul pe la potolirea amurgului. CAMILAR, N. I 108.
- potăi potoli1
- potoi potoli1
- potola potoli1
- potoli2 1 A compensa. 2 A înlocui drept compensație. 3 A adăuga. 4 A completa drept compensație.