Sinonime presupus

Cuvântul „presupus” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• presupunere - supoziție, bănuială, ipoteză, presupus, închipuire, prepus, prezumție
• ipoteză - presupunere, supoziție, conjectură, posibilitate, prezumție
• prepus - bănuială, presupunere, suspectare
• ipotetic - prezumtiv, presupus, nesigur, îndoielnic
• întrevăzut - întrezărit, prevăzut, bănuit, prezis, presupus
• bănuială - presupunere, suspiciune, închipuire
• presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
• prevăzut - preliminat, schițat, conceput, previzibil, așteptat, bănuit, scontat, dotat cu, echipat
• problematic - nesigur, îndoielnic, incert, ipotetic
• scontat - sperat, prevăzut, presupus, așteptat
• virtual - posibil, eventual, ipotetic
• virtualitate - posibilitate, probabilitate, ipoteză, perspectivă
• gelos - bănuitor, temător, suspicios, zuliar, invidios, pizmaș, ranchiunos
• gelozie - temere, bănuială, suspiciune, ciudă, invidie, pică, necaz, ranchiună
• obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală

Dex presupus

• PRESUPÚS1, presupusuri, ( și ) Presupunere. – presupune.
• PRESUPÚS2, -Ă, presupuși, -se, Prezumtiv. – presupune.
• PRESUPÚS2, -Ă, presupuși, -se, Despre care există presupunerea că este într-un anumit fel, bănuit, închipuit. In unele sate, moșierii, întorși acasă subt ocrotirea armatei și găsindu-și avutul prădat, au început să se facă singuri instructori, judecători și executori ai presupușilor vinovați. REBREANU, R. II 297. Ce ai de te legi de mine pentru presupusa ta combinație de căsătorie? GHICA, A. 90.
• PRESUPUS1, presupusuri, Presupunere; bănuială. Îi fulgerau prin cap o mie de presupusuri. VORNIC, P. 176. Astfel nășteau și piereau, rînd pe rînd, presupusurile în mintea mea. GANE, N. III 34. S-o poți arăta la care vei voi acolo, ca să-i scoți din orice presupus asupra noastră. GHICA, A. 155.
• presupus n. presupunere, bănueală (NEGR.).
• presupune 1 A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru a implica. 2-3 (Urmat de o completivă introdusă prin conjuncția „că”) A (se) admite în mod provizoriu că ceva este real, posibil, adevărat a (se) bănui, a (se) crede, a (se) socoti, a (se) prezuma, a (se) prepune, a (se) probălui.
• PRESUPÚNE, presupún, III. 1. A admite în mod prealabil (și provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat; a fi de părere, a crede, a socoti; a bănui. 2. A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru, a fi condiționat de...; a implica. – Pre1- + supune (după présupposer).

Sinonimul cuvântului presupus

Testează-te!