Dicționar de sinonime
Sinonime prezumție
Cuvântul „prezumție” are următoarele sinonime:
prezumție ( substantiv )
- aroganță
- fală
- fudulie
- impertinență
- infatuare
- insolență
- înfumurare
- îngâmfare
- măgărie
- mândrie
- necuviință
- neobrăzare
- nerușinare
- obrăznicie
- orgoliu
- semeție
- sfruntare
- trufie
- tupeu
- vanitate
- ipoteză
- presupunere
- supoziție
- conjectură
- supunere
- bănuială
- presupus
- fatuitate
- gloriolă
- opinie
- presentiment
- suficiență
- supraapreciere
- supraestimare
- suspiciune
- prezumpție
- prezumțiune
Sinonime Apropiate
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie
- obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală
- presupunere - supoziție, bănuială, ipoteză, presupus, închipuire, prepus, prezumție
- trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
- mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
- ipoteză - presupunere, supoziție, conjectură, posibilitate, prezumție
- mândrețe - frumusețe, splendoare, strălucire, aroganță, înfumurare, infatuare, orgoliu, trufie, vanitate
- nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
- vanitate - orgoliu, îngâmfare, aroganță, ambiție, înfumurare
- ifos - îngâmfare, aroganță, înfumurare, trufie, orgoliu
- lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
- nesimțire - leșin, colaps, nerușinare, insolență, obrăznicie, impertinență, necuviință, nepăsare, indiferență
- fatuitate - îngâmfare, aroganță, orgoliu, înfumurare
- insolență - tupeu, obrăznicie, nerușinare, ireverență
Dex prezumție
- prezumție 1 Părere întemeiată pe aparențe, pe ipoteze, pe deducții presupunere, supoziție. 2 Ceea ce este admis în mod prealabil drept real, posibil, adevărat. 3 Pretenție. 4 Recunoaștere a unui fapt ca autentic din punct de vedere juridic, până la proba contrarie. 5 Părere exagerat de bună despre sine.
- PREZÚMȚIE, prezumții, 1. Părere întemeiată pe aparențe, pe ipoteze, pe deducții; presupunere, supoziție. ♦ Concluzie trasă de lege sau de organul de jurisdicție asupra existenței unui fapt necunoscut și care nu poate fi dovedit direct, prin confirmarea unui fapt cunoscut, vecin și conex. ◊ Prezumție de nevinovăție = considerare a unei persoane acuzate și implicate într-un proces penal ca nevinovată și tratată ca atare până la pronunțarea sentinței judecătorești. 2. Părere exagerat de bună despre sine; înfumurare, aroganță. – Din présomption, praesumptio.
- PREZÚMȚIE, prezumții, 1. Părere întemeiată pe aparențe, pe ipoteze, pe deducții; presupunere, supoziție. ♦ Recunoaștere a unui fapt ca autentic din punct de vedere juridic, până la proba contrară. 2. Părere exagerat de bună despre sine; înfumurare, aroganță. – Din présomption, praesumptio.
Sinonimul cuvântului prezumție