Dicționar de sinonime
Sinonime pripășit
Cuvântul „pripășit” are următoarele sinonime:
pripășit ( adjectiv )
- aciuat
- oploșit
- străin
- venetic
- nemernic
Sinonime Apropiate
- străin - extern, dinafară, alogen, altul, venetic, necunoscut
- alogen - străin, venetic
- secătură - pramatie, canalie, jigodie, nemernic, ticălos, lichea
- impuritate - murdărie, gunoi, deșeu, corp străin, amestec, toxicitate
- infamie - ticăloșie, mârșăvie, nemernicie, mișelie, abjecție, josnicie
- javră - potaie, jigodie, cotarlă, jiganie, om de nimic, ticălos, pușlama, nemernic
- lichea - derbedeu, nemernic, pușlama, netrebnic, secătură
- mizerabil - ticălos, nemernic, abject, josnic, mârșav, nedemn, netrebnic, infam, păcătos
- aliena - a înstrăina, a transfera, a (se) sminti, a (se) țăcăni, a înnebuni
- băjenie - pribegie, fugă, refugiu, înstrăinare, emigrare
- exila - a expulza, a surghiuni, a relega, a alunga, a emigra, a pleca, a se înstrăina, a se izola, a se retrage
- extern - exterior, din afară, străin, alogen
- devize - monede străine, cecuri, hârtii de valoare, cambii
- exterior - fațadă, ținută, înfățișare, față, aspect, extern, din afară, străin
- nespălat - murdar, jegos, răpănos, slinos, îngălat, întinat, pătat, derbedeu, haimana
Dex pripășit
- pripășit1 1-3 Pripășire (1-2, 4). 4 Încuibare.
- pripășit2, ~ă , 1-2 (Ființă) care s-a rătăcit, rămânând fără stăpân, fără îngrijitor 3-4 (Ființă) care a venit sau a fost adusă din altă parte, din alt ținut și s-a stabilit undeva sau pe lângă cineva aciuat, oploșit.
- PRIPĂȘÍT2, -Ă, pripășiți, -te, Care s-a stabilit undeva sau pe lângă cineva (venind din altă parte); aciuat. – pripăși.
- PRIPĂȘÍT1 Faptul de a pripăși. – pripăși.
- PRIPĂȘÍT1 Faptul de a se pripăși. – pripăși.
- pripășit a. 1. de pripas: vite pripășite; 2. alipit pe lângă cineva (de animal străin sau de om); 3. fig. izolat, rătăcit: rămășițe pripășite ale culturei omenești OD.
- pripășít, -ă adj. De pripas: o vită pripășită. Fig. Fam. Rătăcit, rămas pe alocurea: niște gologanĭ pripășițĭ pin pustiile luĭ buzunare.
- prăpăși pripăși
- prepăși pripăși
- pripăși 1-2 ( ființe) A se stabili (temporar) undeva sau pe lângă cineva, venind din altă parte a se aciua, a se oploși. 3 (; ființe) A se încuiba. 4 ( ființe venind din altă parte) A lua și a ține pe lângă sine, oferind adăpost și cele necesare traiului a oploși.