Dicționar de sinonime
Sinonime javră
Cuvântul „javră” are următoarele sinonime:
javră ( substantiv )
- potaie, jigodie, cotarlă, jiganie
- om de nimic, ticălos, pușlama, nemernic
Alte sinonime:
- jigăraie
- șarlă
- pujlă
- schilă
- holă
- păhaie
- pohârlă
- teaucă
- câine
Sinonime Apropiate
- secătură - pramatie, canalie, jigodie, nemernic, ticălos, lichea
- pramatie - lichea, canalie, jigodie, ticălos, netrebnic
- ignobil - ticălos, mizerabil, javră, josnic
- infam - ticălos, josnic, nedemn, mârșav, perfid, javră
- infamie - ticăloșie, mârșăvie, nemernicie, mișelie, abjecție, josnicie
- jigodie - javră
- lichea - derbedeu, nemernic, pușlama, netrebnic, secătură
- mizerabil - ticălos, nemernic, abject, josnic, mârșav, nedemn, netrebnic, infam, păcătos
- cotarlă - javră
- părădui - a ruina, a nimici, a pierde, a degrada, a dărăpăna
- potopi - a îneca, a inunda, a prăpădi, a copleși, a invada, a pustii, a nimici, a distruge
- răufăcător - ticălos, infractor, delicvent, hoț, criminal
- scârnav - ticălos, mizerabil, obscen, oribil
- scelerat - criminal, ticălos
- spulbera - a risipi, a împrăștia, a destrăma, a vântura, a nimici
Dex javră
- javră 1 Câine. 2 Câine bătrân. 3 Câine prost care latră degeaba. 4 Câine rău care mușcă. 5 Câine slab și prăpădit cotarlă, jigodie, potaie. 6 Om lipsit de caracter. 7 (; rar) Om bătrân. 8 Om leneș. 9 Om bârfitor. 10 Femeie clevetitoare. 11 Cal bătrân și neputincios.
- JÁVRĂ, javre, 1. Câine slab și prăpădit; jigodie, potaie, cotarlă; câine. 2. Epitet pentru un om lipsit de caracter. – Din Javarra (numele unei rase de câini fără păr).
- JÁVRĂ, javre, 1. Cîine mic, slab, prăpădit; (depreciativ) cîine; potaie, jigodie. Javre cu cozi subțiri, cu stîrvurile supte, începură să se arate în lungul uliței. CAMILAR, T. 113. Era o javră slăbuță, cu urechi ciulite de liliac și cu ochii boldiți. SADOVEANU, B. 46. Cel puțin vreo cinci potăi ciobănești, printre destule javre de mîna a doua, erau stăpîni pe situație. GALACTION, O. I 310. ◊ (Urmat de determinări pleonastice) Nu concepea să plece după tîrguieli sau la plimbare, fără o javră de cățel cu zgardă și curelușă. PAS, Z. I 90. De la o colibă, o javră de cîine veni spre mine, lătrînd. DUNĂREANU, CH. 135. 2. Termen de ocară pentru oameni. Javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă... ața de la picior. CREANGĂ, A. 57. ◊ (Urmat de determinări indicînd substantivul la care se referă termenul) O să-l omorîm pe javra de Ștefănescu. STANCU, D. 145.
- JÁVRĂ ~e f. fam. 1) Câine jigărit, care trezește milă și repulsie, potaie; cotarlă; jigodie. 2) fig. Om lipsit de caracter; om de nimic. /Din Javana