Dicționar de sinonime

Sinonime secătură

Cuvântul „secătură” are următoarele sinonime:

secătură ( substantiv )
  • pramatie
  • canalie
  • jigodie
  • nemernic
  • ticălos
  • lichea
Alte sinonime:
  • curătură
  • uscătură
  • hahaleră
  • pușlama
  • derbedeu
  • lepădătură
  • netrebnic
  • scârnăvie
  • cioflingar
  • pujlău
  • orbete
  • oșiștie
  • postoroncă
  • pujlă
  • nandralău
  • poghibală
  • techergheu
  • ștrengar
  • cutră
  • marțafoi
  • căzătură
  • otreapă
  • zdreanță
  • loază
  • sichimea
  • om neserios
  • om netrebnic
  • flușturatic


Sinonime Apropiate

  • pramatie - lichea, canalie, jigodie, ticălos, netrebnic
  • canalie - ticălos, mizerabil, pramatie, secătură, hahaleră
  • javră - potaie, jigodie, cotarlă, jiganie, om de nimic, ticălos, pușlama, nemernic
  • lichea - derbedeu, nemernic, pușlama, netrebnic, secătură
  • hahaleră - secătură, canalie
  • infamie - ticăloșie, mârșăvie, nemernicie, mișelie, abjecție, josnicie
  • marțafoi - lichea, lepră, canalie
  • mizerabil - ticălos, nemernic, abject, josnic, mârșav, nedemn, netrebnic, infam, păcătos
  • zdreanță - cârpă, treanță, ruptură, vechitură, secătură, jigodie
  • răufăcător - ticălos, infractor, delicvent, hoț, criminal
  • scârnav - ticălos, mizerabil, obscen, oribil
  • scelerat - criminal, ticălos
  • turpitudine - ticăloșie, infamie, nelegiuire, mârșăvie
  • fărădelege - nelegiuire, crimă, ticăloșie, delict, mișelie
  • gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură

Dex secătură

  • SECĂTÚRĂ, secături, 1. Om de nimic, neserios, netrebnic. 2. (La ) Lucruri lipsite de valoare, de importanță; fleacuri; mofturi. – Seca + -ătură.
  • SECĂTÚRĂ, secături, 1. Om de nimic, neserios, netrebnic, pe care nu te poți bizui. Un om care în loc să fie pe front, ori măcar altfel util țării, își petrece timpul la mesele de cărți, în tovărășia unei «secături» cum e Camil, nu poate să fie decît o secătură de aceeași speță. C. PETRESCU, Î. II 67. Voi gîrboviților! Secăturilor! Faceți numai gilceavă și bucluc. CONTEMPORANUL, IV 506. 2. (De obicei la ) Lucruri de nimic, fără valoare; fleacuri, mofturi. C-o să mă apuc acuși să citesc toate secăturile, că altă grijă n-am. VLAHUȚĂ, O. A. 85. Fabula nu sufere secătură și umplutură: ea cere, pe lîngă talent, o bonomie, un stil simplu. NEGRUZZI, S. I 336. Femeile nu mai visau decît diamanticale, stofe de mătase și alte secături de acestea. FILIMON, C. 202.
  • SECĂTÚRĂ ~i f. Om de nimic; pușlama; derbedeu; golan. /a seca + suf. ~ătură
  • secătură f. 1. lucru fără valoare; 2. om sec, netrebnic; 3. pl. vorbe fără rost, fleacuri.
  • secătúră f., pl. ĭ(d. secat). Om sec (prost, neserios). Pl. Lucrurĭ proaste: nu da banĭ pe secăturĭ!
  • SECĂTÚRĂ s. v. curătură, uscătură.
  • SECĂTÚRĂ s. 1. v. canalie. 2. v. lichea.


Sinonimul cuvântului secătură

Sinonimul cuvântului secătură


Testează-te!