Dicționar de sinonime
Sinonime profan
Cuvântul „profan” are următoarele sinonime:
profan ( substantiv )
- ignorant
- necunoscător
- neinițiat
- nepriceput
- neștiutor
profan ( adjectiv )
- laic
- lumesc
- mirean
- mirenesc
- pământean
- secular
- pământesc
- politicesc
- temporal
- ignorant
- necunoscător
- neinițiat
- nepriceput
- neștiutor
Sinonime Apropiate
- pământesc - terestru, teluric, pământean, profan, laic, mirean
- lumesc - laic, mirean, profan, pământesc
- pământean - băștinaș, indigen, aborigen, neaoș, muritor, ins, lumesc, mirean, profan
- laic - mirean, lumesc, profan
- mirean - laic, lumean, profan
- nepriceput - neștiutor, ignorant, incapabil, incompetent, neîndemânatic, neghiob, ageamiu, neisprăvit, nelămurit
- ignar - incult, prostănac, neștiutor, ignorant
- ageamiu - nepriceput, neformat, ignorant
- sacrilegiu - nelegiuire, profanare, pângărire, crimă, impietate
- spurca - a murdări, a păta, a degrada, a pângări, a profana
- străvechi - arhaic, milenar, imemorial, secular
- uman - omenesc, creștinesc, lumesc, bun, milos, caritabil, blajin
- velință - țesătură (groasă), pătură, cergă, lăicer, scoarță
- viola - a silui, a necinsti, a deflora, a batjocori, a nesocoti, a forța, a călca, a contraveni, a profana
- incapabil - neputincios, nepriceput, nevrednic, incompetent, prost
Dex profan
- profan, ~ă 1 Care se află în afara religiei. 2 Care aparține lumii laice. 3 Păgân. 4 Care este împotriva religiei stabilite, a canoanelor ei. 5 Care nesocotește lucrurile considerate sacre. 6-7 , (Om) care este neinițiat într-un domeniu al cunoașterii, într-o problemă de viață
- PROFÁN, -Ă, profani, -e, (Adesea substantivat) 1. Care este ignorant într-un domeniu oarecare; neștiutor, nepriceput, ageamiu. 2. Care nu ține de religie, care nu reprezintă sau nu exprimă un punct de vedere religios; laic. 3. Care nu respectă lucrurile considerate sacre; necredincios. – Din profane, profanus.
- PROFÁN, -Ă, profani, -e, 1. Care este ignorant într-un domeniu oarecare; neștiutor, nepriceput; (familiar) ageamiu. (Substantivat) E mirată, așa cum se miră profanii că filozofia se ocupă de lucruri care lor le par excesiv de simple. CAMIL PETRESCU, U. N. 479. Profane, turbarea-ți e semeață. Respectă măcar moartea în omul făr’de viață. ALECSANDRI, T. II 146. 2. Care nu ține de religie care nu reprezintă sau nu exprimă un punct de vedere religios; laic. Părinții mei m-au dat întîi la școalele profane. GALACTION, O. I 56. În disprețul legii, credința lui profană Din paraclis făcut-a capelă luterană. ALECSANDRI, T. II 164. Scriitorii noi, bisericești și profani, au introdus shimatismul (= schematismul) limbei grecești împreună cu o mulțime de ziceri, lepădînd pre cele romînești. NEGRUZZI, S. I 258.
Antonime profan
- Profan ≠ sacru