Dicționar de sinonime
Sinonime racilă
Cuvântul „racilă” are următoarele sinonime:
racilă ( substantiv )
- cusur
- defect
- deficiență
- imperfecțiune
- insuficiență
- lacună
- lipsă
- meteahnă
- neajuns
- păcat
- scădere
- slăbiciune
- viciu
- beteșug
Sinonime Apropiate
- cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
- meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
- defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug
- lacună - lipsă, gol, vid, întrerupere, discontinuitate, lapsus, defect, cusur, neajuns
- beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- insuficiență - lipsă, neajuns, defect
- deficiență - neajuns, lipsă, defect
- hibă - neajuns, defect, lipsă
- anomalie - abatere, deviere, deturnare, defect, cusur, meteahnă
- lapsus - scăpare, omitere, lacună, lipsă, uitare
- ananghie - neajuns, constrângere, lipsă, suferință, necaz, dificultate
- pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
- pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
- privațiune - lipsă, sărăcie, mizerie
Dex racilă
- racilă2 (Pop) Unealtă de diferite forme folosită la prinderea racilor2 (1).
- racilă1 1 Boală cronică incurabilă. 2 A avea ~ la inimă A avea o supărare. 3 A sta ~ de cineva A se ține scai de cineva. 4 Cancer (1). 5 Bubă (1). 6 Viciu. 7 Dușmănie (1). 8 Ființă mică și slabă. 9 Copil născut prematur.
- RÁCILĂ1, racile, 1. Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteșug; cusur, meteahnă, defect. 2. Dușmănie veche, ură. –
- RÁCILĂ2, racile, Unealtă de diferite forme folosită la prinderea racilor. – Din rac.
- RÁCILĂ2, racile, Unealtă de diferite forme utilizată la prinderea racilor. – Din rac.
- RÁCILĂ, racile, 1. Boală veche, cronică, care nu se mai poate vindeca; cusur, meteahnă, defect. M-am tămăduit de vătămătură, dar tot simt o racilă aci sub pîntece. PAMFILE, la CADE. 2. Dușmănie, ură. Era o racilă veche între Stoica Bivolaru și Năstase Beldie, și pe lîngă ei se îndușmăniseră și rudele unuia cu ale altuia. SANDU-ALDEA, U. P. 115.
- ràcilă f. rană incurabilă. .
- rácilă f., pl. e (d. rac, cancer, ulcer). Boală microbiană ascunsă și incurabilă saŭ grea de vindecat: mĭ-a trecut tusea, dar tot maĭ am o racilă la coastă. – Și ráhilă (Munt. vest).
- racilă
- racilă, -le.