Sinonime rugini

Cuvântul „rugini” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• uzat - deteriorat, degradat, tocit, învechit, consumat, epuizat, slăbit, obosit
• impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
• înrăutăți - a se degrada, a se strica, a se agrava, a se înrăi, a se înăspri
• cloci - a lenevi, a trândăvi, a plănui, a urzi, a coace, a se strica, a se altera, a se degrada, a se împuți
• cocli - a se oxida, a se înverzi
• corupe - a vicia, a strica, a deprava, a perverti, a degrada
• decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
• degrada - a strica, a distruge, a deteriora, a ruina, a altera, a declanșa, a degenera, a decădea, a dărăpăna
• deteriora - a strica, a avaria, a uza, a degrada
• pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
• părădui - a ruina, a nimici, a pierde, a degrada, a dărăpăna
• părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada
• părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
• pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
• potrivi - a se armoniza, a concorda, a corespunde, a se asemăna, a se asemui, a ajusta, a adapta, a aranja, a doza

Dex rugini

• rugini 1 A face rugină (1). 2 (; frunze, plante ) A căpăta culoarea ruginii (1). 3 (Rar; dinți) A se acoperi cu tartru. 4-6 A (se) învechi. 7 (; plante) A fi atacat de rugină (12). 8 (; cereale, făină) A începe să fermenteze a se încinge.
• RUGINÍ, ruginesc, IV. 1. A se acoperi cu rugină (I 1), a se umple de rugină, a prinde rugină. 2. (Despre frunze, plante etc.) A căpăta o culoare galben-roșiatică asemănătoare cu a ruginii. 3. A deveni perimat, depășit, a se învechi, a nu mai fi actual. – Din rugină.
• RUGINÍ, ruginesc, IV. 1. (Despre fier și obiecte de fier) A prinde rugină. Un adăpost de stuf în care rugineau trei semănători. GALAN, B. I 52. Pușculița-mi ruginește, Ținta-n ghioagă se tocește. ALECSANDRI, P. I 59. Coasa-n cui a ruginit Și eu, maică, n-am venit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 197. 2. (Despre frunze, cîmp etc.). A căpăta culoarea galben-roșiatică a ruginii. Acest măreț și molcom apus de soare, întins ca o coadă de păun peste pădurile care începeau să ruginească. CAMIL PETRESCU, O. I 28. Era toamnă. Codrul de fagi începuse a rugini. VLAHUȚĂ, O. A. 503. 3. A se învechi, a nu mai corespunde, a nu mai fi actual. A lumii temelie se mișcă, se clătește, Vechile-i instituții se șterg, s-au ruginit. ALEXANDRESCU, M. 5.
• A SE RUGINÍ se ~éște intranz. pop. (despre concepții, idei etc.) A nu mai fi actual; a se perima. /Din rugină

Sinonimul cuvântului rugini

Testează-te!