Dicționar de sinonime

Sinonime ruinare

Cuvântul „ruinare” are următoarele sinonime:

ruinare ( substantiv )
  • distrugere
  • dărăpănare
  • degradare
  • măcinare
  • părăginire
  • stricare
  • sărăcire
  • scăpătare
  • mișelire
  • decavare
  • istovire
  • năruire


Sinonime Apropiate

  • declin - regres, decădere, degradare, decadență, apus, asfințit, scăpătare
  • degradare - înjosire, ruinare, decădere, regres, depreciere, uzare, declasare, corupție, destrăbălare
  • pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
  • pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
  • umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
  • uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
  • zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
  • marasm - istovire, epuizare, descurajare, extenuare, sfârșeală
  • mocirlă - noroi, mâl, mlaștină, smârc, băltoacă, dezmăț, viciu, degradare, obscurantism
  • murdărie - jeg, mizerie, bălăcărie, impuritate, josnicie, abjecție, degradare, mișelie, infamie
  • oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire
  • decadență - declin, regres, degradare, depravare, corupție, imoralitate
  • depreciere - degradare, devalorizare, subminare, scădere, pierdere
  • cădere - căzătură, picare, prăbușire, năruire, surpare, lăsare, coborâre, așternare, eșec
  • inaniție - înfometare, sfârșeală, istovire

Dex ruinare

  • ruinare 1 Prefacere în ruină (1). 2 Stricare. 3 Distugere (5) a sănătății rupere. 4 Pierdere a averii sărăcire.
  • RUINÁRE, ruinări, Acțiunea de a (se) ruina și rezultatul ei. – ruina.
  • RUINÁRE, ruinări, 1. Acțiunea de a (se) ruina și rezultatul ei; dărăpănare, năruire. Pe toată ziua rupem cîte o foaie din frumoasa carte a vechiei; și curînd... vom mîntui ruinarea tuturor acestor sfinte ruine. NEGRUZZI, S. I 204. 2. Sărăcire, istovire; distrugere. Cutezările turcilor se înmulțiră și țara mergea cu grăbire spre o ruinare totală, cînd brațul de fier al lui Mihai o opri la marginea prăpastiei. BĂLCESCU, O. I 194.
  • RUINÁRE Acțiunea de a (se) ruina și rezultatul ei. .
  • ruina 1-2 A (se) preface în mină (1) a (se) dărăpăna (1), a (se) degrada (17), a (se) nărui. 3 A strica. 4 A distruge (6) (sănătatea). 5 A decădea sufletește. 6-7 A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă averea a (se) sărăci, a (se) distruge (7).
  • RUINÁ, ruinez, I. și 1. A (se) preface în ruină, a (se) dărăpăna, a (se) degrada. 2. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă averea, a sărăci sau a face să sărăcească; a (se) distruge. ♦ A(-și) distruge sănătatea. – Din ruinare, ruiner.


Sinonimul cuvântului ruinare

Sinonimul cuvântului ruinare


Testează-te!