Dicționar de sinonime
Sinonime săltat
Cuvântul „săltat” are următoarele sinonime:
săltat ( adjectiv )
- săltăreț, ritmat, sprinten
- crescut, măricel
Alte sinonime:
- ridicat
- dezvoltat
- mărișor
- alienat
- dement
- descreierat
- înnebunit
- nebun
- smintit
- țicnit
- înălțat
- vioi
- zglobiu
- săltător
- sacadat
- scuturat
săltat ( substantiv )
- ridicare
- alienat
- dement
- descreierat
- înnebunit
- nebun
- smintit
- țicnit
- ridicat
- săltare
- suire
- suit
- urcare
- urcat
Sinonime Apropiate
- săltăreț - sacadat, ritmat, săltat, vioi, sprinten, agil
- înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
- dement - nebun, smintit, alienat, clătinat
- smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
- iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
- alienat - nebun, smintit
- anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
- ascensiune - suiș, înălțare, suire, ridicare, urcare, promovare, creștere, progres
- descreierat - nebun, smintit
- deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
- dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
- psihopat - dezechilibrat, suferind, țicnit, (cam) nebun, smintit
- sacadat - sincopat, cadențat, ritmic, săltăreț
- schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
- suitor - ascendent, progresiv, agățător, urcător
Dex săltat
- SĂLTÁT, -Ă, săltați, -te, 1. (Adesea adverbial) Sprinten, vioi, săltăreț. 2. Care se află (mai) sus. 3. (; despre copii și plante) Crescut, înalt, măricel. – sălta.
- SĂLTÁT, -Ă, săltați, -te, 1. Care saltă, care sare; săltăreț. Mers săltat. (Adverbial) Femei tinere în rochii ușoare... pășeau mărunt și săltat, cu capul puțin înălțat, cu puncte de lumină în priviri. SADOVEANU, O. VIII 523. 2. Ridicat, înălțat. Prispa... era săltată numai de-o palmă deasupra curții. La CADE. ♦ (Familiar; despre copii) Crescut, măricel, ridicat.
- săltat n. acțiunea de a sălta.
- SĂLTÁ, salt, I. I. 1. și (Despre ființe) A face un salt (sau salturi repetate); a sări. ◊ A-i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura mult. ♦ A se ridica (puțin) de la pământ, a se înălța în picioare pentru a se urca undeva. 2. (Despre lucruri) A se mișca (repetat) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară. ♦ (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se învolbura; a clocoti. 3. (Despre ființe și despre lucruri) A se mișca, a se deplasa în salturi. ♦ (Despre oameni) A merge sprinten. ♦ (Rar) A dansa. 4. A trece peste ceva printr-un salt. ♦ A sări, a țâșni de undeva; a se ivi, a răsări (pe neașteptate și sărind). Izvoare saltă de sub piatră. ♦ A se ridica în înălțime, a se înălța în văzduh. II. A mișca, a deplasa din loc ridicând (ușor) în sus. ♦ , și A(-și) îmbunătăți situația materială, socială. ♦ (Despre copii și plante) A crește în înălțime, a se înălța. – saltare.