Dicționar de sinonime
Sinonime alienat
Cuvântul „alienat” are următoarele sinonime:
alienat ( adjectiv )
- nebun
- smintit
Alte sinonime:
- înstrăinat
- dement
- descreierat
- înnebunit
- țicnit
- sonat
- apucat
- candriu
- căpiat
- deșucheat
- strecheat
- nerod
- prost
- bolând
- pălăurat
- primit
- zăluzit
- zărghit
- săltat
- sărit
- scrântit
- țăcănit
Sinonime Apropiate
- dement - nebun, smintit, alienat, clătinat
- înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
- smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
- zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
- iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
- alienație - nebunie, sminteală, țâcneală, folie
- anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
- capiu - nebun, smintit
- descreierat - nebun, smintit
- deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
- dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
- apucat - smintit, nebun
- psihopat - dezechilibrat, suferind, țicnit, (cam) nebun, smintit
- trăsnit - zănatic, nebun, smintit, apucat, extravagant
- schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
Dex alienat
- alienat2, ~ă 1 Care a trecut asupra altuia dreptul de proprietate asupra unei posesiuni (prin vindere, cesiune ). 2-3 , (Persoană) care s-a înstrăinat de sine însuși. 4-5 , (Persoană) care suferă de o boală mintală nebun, dement. 6 Institut de ~ați Ospiciu.
- alienát1 1-2 Alienare (1-2).
- ALIENÁT, -Ă, alienați, -te, , și 1. , și (Persoană) care suferă de o boală mintală; nebun, dement. 2. Înstrăinat. – Din aliéné, alienatus.
- ALIENÁT, -Ă, alienați, -te, , și (Persoană) care suferă de o boală mintală; nebun, dement. – Din aliéné, alienatus.
- ALIENÁT, -Ă, alienați, -te, (Adesea substantivat; uneori determinat prin «mintal») (Persoană) care suferă de o boală mintală; nebun. Alienaților li se fac șocuri cu insulină. - Pronunțat: -li-e-.
- ALIENÁT, -Ă, alienați, -te, , și (Persoană) care suferă de o boală mintală; nebun. – aliéné ( alienatus).
- ALIENÁT, -Ă , și (Suferind) de o boală mintală; nebun. .
- ALIENÁT, -Ă , (suferind) de alienație mintală. (< fr. aliéné, lat. alienatus)
- ALIENÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care suferă de o boală mintală; dement; nebun. Spital de ~ți. /<fr. aliéne, lat. alienatus
- alienat a. 1. înstrăinat; 2. fig. ieșit din minți, nebun.
Sinonimul cuvântului alienat