Dicționar de sinonime
Sinonime scafă
Cuvântul „scafă” are următoarele sinonime:
scafă ( substantiv )
- căuș
- găvan
- albie
- carapace
- căpățână
- ceașcă
- craniu
- cupă
- curs
- cutie craniană
- disc
- hârcă
- matcă
- pahar
- platou
- scăfârlie
- taler
- talger
- tas
- teică
- tigvă
- țeastă
- țest
- vad
- cauc
- șuflă
- lingură de scos
- scafa
Sinonime Apropiate
- căpățâna - craniu, tigvă, țeastă, cap, scăfârlie, hârcă
- craniu - căpățână, hârcă, țeastă, tigvă, scăfârlie
- hârcă - craniu, scăfârlie, căpățână, țeastă, tivgă, baborniță, zgripțuroaică, hoașcă, cotoroanță
- tigvă - craniu, țeastă, căpățână, tărtăcuță, tâlv
- cauc - căuș, scafă
- mâtcă - albie, curs, vad, regină, crăiasă, mamă (albină), cuib, maia, obârșie
- disc - placă, talger, taler, cerc, roată
- albie - copaie, covată, postavă, troacă, căpistere, matcă, vad, curs
- cap - țeastă, craniu, căpățână (jargon), dovleac, glavă, tărtăcuță, minte, cuget, gândire
- curs - curent, flux, curgere, albie, matcă, vad, vale, răstimp, interval
- pahar - pocal, cupă, stacană, ventuză
- țeastă - craniu
- farfurie - taler, talger, tipsie
- incontestabil - sigur, cert, evident, categoric, indiscutabil
- indiscutabil - cert, neîndoielnic, hotărât, precis, sigur, incontestabil, categoric
Dex scafă
- SCÁFĂ, scafe, 1. Căuș. ♦ Strachină (mare) de lemn scobit; găvan. 2. Suprafață curbă sau cu muluri care face racordarea între pereții și tavanul unei încăperi sau între pereți și podea. 3. Piesă (de ceramică, din beton etc.) cu care se execută scafele (2). – Din scáfi.
- SCÁFĂ, scafe, 1. Căuș. ♦ Strachină (mare) de lemn scobit; găvan. 2. Suprafață curbă sau cu muluri care face racordarea între pereții și tavanul unei încăperi sau între pereți și podea. 3. Piesă (de ceramică, din beton etc.) cu care se execută scafele (2). – Din skáfi.
- SCÁFĂ, scafe, 1. Strachină de lemn scobit; găvan. Moș Căpățînă așeză la mijloc scafa cu mojdei. HOGAȘ, M. N. 196. În scafe se face mojdei. În scafele mari se spală blidele. ȘEZ. VIII 89. ♦ Căuș de lemn sau de metal cu care se ia făină, grăunțe etc. Să vii la bordeiul meu Să te miluiesc și eu... c-o scafă de tărîță, Să știi că ț-am fost drăguță. ȘEZ. XX 68. 2. Suprafață curbă sau cu muluri, care racordează fața unui perete cu fața inferioară a tavanului.
- SCÁFĂ ~e f. 1) Strachină de lemn. 2) Căuș cu mâner folosit pentru a lua făină, grăunțe etc. 3) Suprafață curbă care face racordul între pereți și tavan sau între pereți și podeaua unei încăperi. 4) Ansamblu ornamental aplicat pe tavan pentru a ascunde vederii corpurile de iluminat. /<ngr. skáfi
- scafă f. Mold. strachină de lemn: în scafe se face mujdeiu. .
Sinonimul cuvântului scafă