Sinonime scrobit

Cuvântul „scrobit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• mândru - îngâmfat, fudul, trufaș, grandoman, înfumurat, orgolios, semeț, vanitos, chipeș
• trufaș - fudul, îngâmfat, înfumurat, infatuat, arogant, semeț, mândru
• grandoman - înfumurat, megaloman, îngâmfat, infatuat, încrezut, semeț
• infatuat - îngâmfat, înfumurat, trufaș, orgolios, arogant, vanitos
• țanțoș - încrezut, îngâmfat, arogant, fudul, semeț
• vanitos - orgolios, arogant, îngâmfat, încrezut, ambițios, plin de sine, trufaș, măreț
• înțepat - împuns, pișcat, fudul, țanțoș, încrezut, înfumurat, închipuit, orgolios
• fudul - îngâmfat, arogant, trufaș, încrezut
• megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie
• bățos - țeapăn, rigid, neflexibil, fudul, trufaș, înfumurat
• falnic - măreț, impresionant, grandios, impozant, arătos, splendid, semeț, trufaș, mândru
• scorțos - aspru, rigid, tare, îngroșat, crăpat
• țeapăn - tare, neclintit, rigid, dur, nemișcat, încremenit, inert, solid, robust
• fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
• fălos - falnic, semeț, trufaș

Dex scrobit

• SCROBÍT2, -Ă, scrobiți, -te, (Despre rufe, fire sau produse textile) Care a fost supus operației de apretare; apretat. ♦ (Despre oameni și manifestările lor) îngâmfat; rigid, pretențios, scorțos. – scrobi.
• SCROBÍT1 Faptul de a scrobi. – scrobi.
• SCROBÍT2, -Ă, scrobiți, -te, (Despre rufe, fire sau produse textile) Care a fost supus operației de apretare; apretat. ♦ (Despre oameni și manifestările lor) Îngâmfat; rigid, pretențios, scorțos. – scrobi.
• SCROBÍT2, -Ă, scrobiți, -te, 1. (Despre rufe sau alte obiecte de îmbrăcăminte) Întărit, apretat cu scrobeală. Frusina se pieptăna cu părul sus, se îmbrăca... în fuste scrobite. GALACTION, O. I 133. Emfatice și sfidătoare, ca trei ochi limpezi și plini de soare, luceau cele trei diamante pe cămașa scrobită a parazitului. ANGHEL, PR. 47. Alții, cu cămașă scrobită, guler călcat și legătoare de mătase la gît. SLAVICI, O. I 332. Ei... se îmbrăcaseră nemțește; purtau mai toți frac cafeniu... cravată liliachie și guler scrobit băț, nalt peste urechi. GHICA, S. 259. 2. (Despre oameni și felul lor de a se purta) Lipsit de naturalețe, îngîmfat, rigid; pretențios. (Adverbial) Cînd juca în fața publicului, juca din cale-afară de scrobit, tocmai pentru că ținea să facă impresie deosebită și punea accente false. CAMIL PETRESCU, O. II 125.
• SCROBÍT1 Faptul de a scrobi; întărire, apretare.

Sinonimul cuvântului scrobit

Testează-te!