Dicționar de sinonime
Sinonime sfios
Cuvântul „sfios” are următoarele sinonime:
sfios ( adjectiv )
- rușinos
- sfiicios
- timid
- sfielnic
- obraznic
- obrăzat
- pâșin
- sfieț
- decent
- pudic
- reținut
Sinonime Apropiate
- pudic - rușinos, sfios, decent, reținut, nevinovat
- timid - sfios, sfielnic, rușinos, rezervat
- decent - cuviincios, respectuos, sfios, politicos, pudic
- indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
- neobrăzat - obraznic, sfidător
- nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
- nerușinat - necuviincios, impertinent, obraznic, nesimțit, insolent, neobrăzat
- obraznic - impertinent, arogant, neobrăzat, insolent, ireverențios, necuviincios, cu tupeu, nerușinat, sfidător
- obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
- pudoare - decență, sfială, reticență, rezerve, inocență
- sobru - moderat, cumpătat, reținut, ponderat, simplu, auster
- speria - a înspăimânta, a înfricoșa, a se teme, a se intimida, a se buimăci
- sperios - fricos, temător, timid, timorat
- taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
- timorat - intimidat, speriat, complexat, înfricoșat
Dex sfios
- SFIÓS, -OÁSĂ, sfioși, -oase, Lipsit de îndrăzneală; timid, rușinos, rezervat, sfielnic, sfiicios; (despre manifestări, gesturi) care denotă timiditate, lipsă de îndrăzneală, nesiguranță, jenă. – Sfii + -os.
- SFIÓS, -OÁSĂ, sfioși, -oase, (Despre persoane) Lipsit de îndrăzneală, rezervat, rușinos; sfiicios. O fetiță de patru ani, cu ochii mari și trăsăturile drepte... se ascunsese sfioasă după gard. V. ROM. octombrie 1953, 108. El e frumos și tinerel, dar e sfios Cînd e cu fete, Iar ele rîd și rîd șirete Și pe furiș privesc la el. COȘBUC, P. I 87. El zice și-aleargă spre fata sfioasă Cu chip purpurat. BOLINTINEANU, O. 84. ◊ Și fluturii sînt mai sfioși, Cînd zboară-n zări albastre. GOGA, P. 13. Speriat, dintr-un hățiș, Pui sfios de căprioară A ieșit la luminiș. TOPÎRCEANU, S. A. 23. Florile mici și sfioase nu-și mai îndreptau ochii lor albaștri și limpezi... spre vechiul și credinciosul lor amant. HOGAȘ, M. N. 96. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care denotă timiditate, nesiguranță, teamă. Toma avea ceva sfios în el, ca de fală. CAMIL PETRESCU, O. I 60. înaintează spre mine, cu pași sfioși. SAHIA, U.R.S.S. 82. Ceea ce mă mîhnea puțin erau șoaptele sfioase ale colegilor mei. DELAVRANCEA, H. T. 176. ◊ Și-n liniștea asfințitului, fîlfîire sfioasă de vînt trecu prin ramuri. SADOVEANU, O. I 316. ◊ (Adverbial) Am început a vorbi... sfios, cu înconjururi. SADOVEANU, E. 122. () Cine n-a văzut cum iși rîdică fruntea, rar și sfios, o floare albastră sau roșie. HOGAȘ, M. N. 91.
Antonime sfios
- Sfios ≠ dezghețat