Dicționar de sinonime
Sinonime nerușinat
Cuvântul „nerușinat” are următoarele sinonime:
nerușinat ( adjectiv )
- necuviincios
- impertinent
- obraznic
- nesimțit
- insolent
- neobrăzat
Alte sinonime:
- corupt
- obscen
- arogant
- îndrăzneț
- nerespectuos
- semeț
- sfidător
- sfruntat
- trufaș
- țanțoș
- prezumțios
- neînfrânat
- țâfnos
- rușinat
- șulhetic
- nerușinos
- botos
- decăzut
- depravat
- desfrânat
- destrăbălat
- dezmățat
- imoral
- pervertit
- stricat
- vicios
- libertin
- deșănțat
- parșiv
- deșucheat
- șucheat
- teșmenit
- aselghicesc
- demoralizat
- spurcat
- impudic
- indecent
- pornografic
- scabros
- scârbos
- trivial
- vulgar
- licențios
- scârnav
- slobod
- porcotos
- porcos
- decoltat
- deocheat
- îmbălat
- picant
- piperat
- porcesc
Sinonime Apropiate
- obraznic - impertinent, arogant, neobrăzat, insolent, ireverențios, necuviincios, cu tupeu, nerușinat, sfidător
- insolent - obraznic, impertinent, tupeu, nerușinat
- măgar - asin, nătărău, prost, nerod, îndărătnic, recalcitrant, obraznic, insolent, impertinent
- nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
- nesimțire - leșin, colaps, nerușinare, insolență, obrăznicie, impertinență, necuviință, nepăsare, indiferență
- nesimțitor - nepăsător, indolent, indiferent, insensibil, nesimțit, insolent, nerușinat
- obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală
- trivial - nerușinat, indecent, obscen, necuviincios, ordinar, vulgar
- indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
- insolență - tupeu, obrăznicie, nerușinare, ireverență
- măgărie - neghiobie, prostie, necuviință, obrăznicie, impertinență
- neobrăzat - obraznic, sfidător
- obrăznici - a fi necuviincios, a se întinde, a sfida, a înfrunta
- tiptil - ușurel, pe furiș, binișor, cătinel, pe nesimțite
- țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
Dex nerușinat
- nerușinat, ~ă 1 Care nu s-a făcut de rușine. 2 Care nu trebuie să se rușineze. 3 Demn. 4-5 , (Om) lipsit de rușine, de bună-cuviință impertinent, insolent, neobrăzat (1-2), obraznic, nerușinos (2-3). 6-7 , (Om) imoral. 8 Care denotă nerușinare (1).
- NERUȘINÁT, -Ă, nerușinați, -te, (Adesea substantivat) Care este lipsit de rușine, de bună-cuviință; obraznic, impertinent, neobrăzat; imoral, depravat, stricat. – ne- + rușinat.
- NERUȘINÁT, -Ă, nerușinați, -te, (Adesea substantivat) Care este lipsit de rușine, de bună-cuviință; obraznic, impertinent, neobrăzat; imoral, depravat, stricat. – Ne- + rușinat.
- NERUȘINÁT, -Ă, nerușinați, -te, Care este lipsit de rușine, impudic; obraznic, impertinent. Minciuni, minciuni. Gaiță nerușinată!... Nu o credeți. ALECSANDRI, T. I 417. Cunoști tu cine sîntem, și ți se cade ție, Lichea nerușinată, astfel să ne vorbești? ALEXANDRESCU, M. 322. ◊ (Substantivat) Să nu te mai arăți în ochii mei, nerușinato! ALECSANDRI, T. I 362.
- NERUȘINÁT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la rușinat) 1) Care nu are rușine; impudic; indecent. 2) Care nesocotește buna-cuviință; obraznic; impertinent; insolent. /ne- + rușinat
- nerușinat a. care n’are rușine.
- nerușinát, -ă adj. Lipsit de rușine.
- NERUȘINÁT adj. 1. v. obraznic. 2. v. corupt. 3. v. obscen.
Antonime nerușinat
- Nerușinat ≠ pudic
Sinonimul cuvântului nerușinat