Sinonime social

Cuvântul „social” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• expansiv - comunicativ, sociabil, prietenos, exuberant, afabil, volubil, deschis
• familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
• amabil - binevoitor, gentil, serviabil, simpatic, politicos, cordial, prietenos
• așezământ - fundație, instituție, organizație (socială / culturală)
• cumsecade - bun, onest, omenos, loial, cinstit, tolerant, politicos, blajin, prietenos
• distant - rezervat, nesociabil, necomunicativ, rece, depărtat, distanțat
• exuberant - expansiv, comunicativ, viol
• comunicativ - sociabil, afabil, serviabil, vesel, deschis, exuberant
• prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
• spornic - profitabil, economicos, productiv, lucrativ
• umanitate - omenire, lume, neamul omenesc, umanitarism, altruism, generozitate
• vervă - volubilitate, însuflețire, vioiciune, avânt
• făclie - torță, lumânare, faclă
• galant - curtenitor, amabil, drăguț, gentil, politicos, atent, darnic, generos, culant
• gentil - amabil, curtenitor, politicos, drăguț, galant

Dex social

• SOCIÁL, -Ă, sociali, -e, 1. Creat de societate, propriu societății; care este legat de viața oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau față de societate; care privește societatea omenească. 2. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită categorie socială, la un anumit grup social. – Din social, socialis.
• SOCIÁL, -Ă, sociali, -e, 1. Care este creat de societate, propriu societății, avînd caracterul acesteia; care este legat de viața oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau față de societate; care privește societatea omenească. Științe sociale. ▭ În «Mortua est» Eminescu e muncit de enigma morții; în «Împărat și proletar» de enigma vieții sociale, a luptelor de clasă, a revoluțiilor sociale. GHEREA, ST. CR. I 115. 2. Legat de apartenența la o anumită clasă a societății sau la un anumit grup din societate. Origine socială. ▭ Prin compoziția sa socială... armata a fost pusă în trecut... în slujba claselor exploatatoare. SCÎNTEIA, 1949, 1347. ◊ Orînduire socială orînduire. 3. Care ține de o societate comercială sau de asociațiile unei case de comerț. Capital social. Parte socială.
• SOCIÁL, -Ă 1. Creat de societate, al societății, caracteristic societății; care privește societatea omenească. 2. Care este produsul unei activități desfășurate în comun. 3. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită clasă a societății. 4. Care aparține unei societăți comerciale. .

Sinonimul cuvântului social

Testează-te!