Dicționar de sinonime
Sinonime socotit
Cuvântul „socotit” are următoarele sinonime:
socotit ( adjectiv )
- calculat
- chibzuit
- cumpănit
- gândit
- judicios
- matur
- serios
- temeinic
- bun
- folositor
- înțelept
- rațional
- rezonabil
- util
- sănătos
- cumpătat
- echilibrat
- înfrânat
- măsurat
- moderat
- ponderat
- samalit
- cuminte
- mintos
socotit ( substantiv )
- calcul
- calculare
- socoteală
- socotire
- calculație
- răboj
- sămăluire
- chibzuială
- socotit
Sinonime Apropiate
- judicios - chibzuit, gândit, cumpănit, rațional, serios, matur, înțelept, rezonabil, cuminte
- cumpătat - chibzuit, așezat, echilibrat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, cuminte, serios
- înțelept - cuminte, socotit, chibzuit, măsurat, echilibrat, judicios, filozof, gânditor, cugetător
- chibzuit - cumpănit, cumpătat, moderat, echilibrat, măsurat, așezat, sobru, stăpânit, serios
- cumpănit - chibzuit, măsurat, echilibrat, rezonabil, cuminte, serios, așezat, potolit, calm
- echilibrat - cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm
- calculat - socotit, măsurat, chibzuit, moderat, ponderat
- măsurat - cântărit, delimitat, chibzuit, calculat, moderat, reținut, ponderat, domol, temperat
- așezat - cuminte, măsurat, chibzuit, calm, cumpătat, socotit
- chibzuială - chibzuință, socoteală, cumpănire, cumpăt, moderație, rațiune, tact, ponderație, continență
- matur - adult, copt, maturizat, mare, crescut, chibzuit, gândit, cugetat, cumpănit
- sobru - moderat, cumpătat, reținut, ponderat, simplu, auster
- temeinic - solid, trainic, fundamental, profund, serios, adânc, chibzuit, important
- temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
- frugal - sobru, cumpătat, reținut, măsurat, socotit
Dex socotit
- SOCOTÍT2, -Ă, socotiți, -te, (Despre oameni) Chibzuit, cumpătat, măsurat. – socoti.
- SOCOTÍT1 Faptul de a (se) socoti; calcul, socoteală. – socoti.
- SOCOTÍT1 Faptul de a socoti; calcul, socoteală.
- SOCOTÍT2, -Ă, socotiți, -te, (Despre oameni) Chibzuit, înțelept, cumpătat.
- SOCOTÍ, socotesc, IV. 1. A face socoteală (1); a calcula. ♦ A număra. ♦ A ajunge la o înțelegere cu cineva asupra unei datorii, obligații etc. ♦ A lichida un diferend cu cineva, a trage la răspundere pe cineva; a se răfui. 2. A avea ceva de gând; a plănui, a intenționa. 3. și A analiza ceva cumpănind toate eventualitățile; a (se) gândi. 4. și A-și închipui. ♦ A fi de părere, a găsi de cuviință. 5. A lua în seamă; a aprecia, a prețui. ♦ și A (se) considera, a (se) privi (ca...), a (se) crede. 6. (Rar) A pune ceva în socoteala cuiva; a atribui, a imputa. – sokotyty.
- SOCOTÍ, socotesc, IV. 1. A face socoteală (1); a calcula. ♦ A număra. ♦ A ajunge la o înțelegere cu cineva asupra unei datorii, obligații etc. ♦ A lichida un diferend cu cineva, a trage la raspundere pe cineva; a se răfui. 2. A avea ceva de gând; a plănui, a intenționa. 3. și A analiza ceva cumpănind toate eventualitățile; a (se) gândi. 4. și A-și închipui. ♦ A fi de părere, a găsi de cuviință. 5. A lua în seamă; a aprecia, a prețui. ♦ și A (se) considera, a (se) privi (ca...), a (se) crede. 6. (Rar) A pune ceva în socoteala cuiva; a atribui, a imputa. – sokotyty.