Dicționar de sinonime

Sinonime spetit

Cuvântul „spetit” are următoarele sinonime:

spetit ( adjectiv )
  • deșelat
  • istovit
  • tărnițat
  • dăulat
  • bolnav de speteală
  • cocoșat
  • frânt
  • gheboșat
  • gheboșit
  • sleit


Sinonime Apropiate

  • deșelat - istovit, vlăguit, spetit, obosit, curbat
  • ghebos - cocoșat, gheboșat, gârbov, gârbovit, încovoiat
  • lânced - sleit, istovit, inactiv, bleg, fad, searbăd, insipid
  • obosit - ostenit, frânt, istovit, slăvit, desființat
  • extenuat - obosit, sleit, vlăguit, epuizat, terminat, sfârșit, istovit, stors, secătuit
  • sfârșit - terminat, încheiat, isprăvit, istovit, epuizat, extenuat, sleit, obosit, vlăguit
  • consumat - folosit, utilizat, nimicit, mâncat, sleit, frânt, chinuit, muncit, trudit
  • spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
  • zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
  • fărâmă - bucățică, frântură, fărâmătură, ruptură, firimitură
  • fracțiune - fragment, parte, frântură, bucată, diviziune
  • fragment - parte, frântură, fracțiune, diviziune, porție, bucată, pasaj, text, extras
  • galic - francez, galic, franțuzesc
  • gârbov - încovoiat, cocoșat, ghebos, gârbovit, cocârjat, curbat
  • hamalâc - muncă (grea), treabă (istovitoare)

Dex spetit

  • SPETÍT, -Ă, spetiți, -te, Bolnav de speteală; deșelat; (despre oameni) frânt de șale, istovit, sleit de puteri. – speti.
  • SPETÍT, -Ă, spetiți, -te, (Mai ales despre animale de tracțiune) Cu spinarea deformată, ruptă (de poveri sau de lovituri); deșelat. Mitru Cătănaș, vecinul lui Marcu, avea doi boi slabi și un cal spetit. SLAVICI, O. I 64. Cercetînd toți caii cite unul, ajunse la unul bătrîn, slab și spetit, care abia se ținea pe picioare. POPESCU, B. I 51. Moșneagul a rămas liniștit din partea babei... Numai atîta că... a rămas pleșuv și spetit, de mult ce-l netezise baba. CREANGĂ, P. 294. Calul spetit veșnic e șchiop. ȘEZ. IV 128.
  • spetit a. 1. cu spetele rupte: calul spetit e șchiop; 2. fig. cocoșat de muncă excesivă: moșneagul a rămas pleșuv și spetit CR.
  • spetít, -ă adj. Căruĭa ĭ-au ĭeșit spetele (s’a deșelat, s’a gheboșit): cal, om spetit. – La Dos. spátos.
  • SPETÍ, spetesc, IV. și A (se) îmbolnăvi de speteală. ♦ A munci sau a obliga să muncească până la istovire, a (se) istovi din cauza eforturilor depuse. ♦ (Despre oameni) A fi silit să facă față unor sarcini materiale copleșitoare, să cheltuiască sume care depășesc cu mult limita posibilităților. – Din spată.


Sinonimul cuvântului spetit

Sinonimul cuvântului spetit


Testează-te!