Dicționar de sinonime
Sinonime sucombare
Cuvântul „sucombare” are următoarele sinonime:
sucombare ( substantiv )
- moarte
- decedare
- deces
- dispariție
- pieire
- prăpădire
- răposare
- sfârșit
- stingere
- exitus
- extincție
- repauzare
- repaus
- săvârșire
- pierzanie
- pierzare
- pieiște
- topenie
- petrecanie
- petrecere
- pierdere
- piericiune
- prăpăditură
- pristăvire
- săvârșenie
- săvârșit
- scădere
- sconcenie
- crăpare
- mierleală
- mierlire
- verdeș
Sinonime Apropiate
- moarte - deces, dispariție, stingere, pieire, răposare, extincție, sucombare, exitus, omor
- dispariție - pieire, stingere, moarte
- sfârșit - final, încheiere, terminare, capăt, stingere, moarte, deces
- pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
- mormânt - cavou, criptă, sepultură, moarte, deces, dispariție
- deces - moarte, dispariție, răposa re
- extincție - moarte, deces
- depreciere - degradare, devalorizare, subminare, scădere, pierdere
- pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
- perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- tihnă - răgaz, odihnă, pace, repaus, calm, comoditate
- total - întreg, complet, tot, absolut, deplin, desăvârșit, global, exhaustiv
- vacanță - repaus, concediu, pauză, loc liber, disponibilitate
Dex sucombare
- SUCOMBÁRE, sucombări, Faptul de a sucomba; moarte, deces. – sucomba.
- SUCOMBÁRE, sucombări, (Livresc) Faptul de a sucomba; deces, moarte.
- SUCOMBÁRE Faptul de a sucomba; moarte, deces. .
- SUCOMBÁ, sucómb, I. A muri, a deceda. – Din succomber.
- SUCOMBÁ, 3 sucómbă, I. (Livresc) A muri, a deceda. Bolnava sucombînd, am practicat disecția. PARHON, O. A. I 117. Trupu-i schingiuit și slăbit a sucombat mai tîrziu, cu mult înainte de vreme. SADOVEANU, E. 49. ◊ Cine are talent își face singur drum... Iar dacă sucombă pe drum, înseamnă că nu era făcut pentru aceasta. C. PETRESCU, C. V. 149.
- SUCOMBÁ I. A muri, a deceda; a pieri. ♦ A fi zdrobit, învins. .
- SUCOMBÁ intr. 1. a muri, a deceda. 2. a fi zdrobit, învins. (< fr. succomber)
- A SUCOMBÁ pers. 3 sucómbă intranz. livr. 1) A suferi o înfrângere într-o luptă. 2) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a muri; a deceda; a se sfârși; a răposa. /<fr. succomber, lat. succumbere
- sucombà v. 1. a nu putea rezista: a sucomba durerii. 2. a fi învins, a cădea sub o putere covârșitoare: a sucomba după ani de luptă.
- *sucómb, a -á v. intr. (fr. succomber, d. lat suc-cúmbere, a cădea dedesupt. V. incumb). Cad învins, mor: sucomb dureriĭ, loviturilor; sucomb după o luptă cruntă.
Sinonimul cuvântului sucombare