Dicționar de sinonime
Sinonime surescitare
Cuvântul „surescitare” are următoarele sinonime:
surescitare ( substantiv )
- enervare
- excitare mare
- irascibilitate
- iritabilitate
- iritare
- iritație
- întărâtare
- necaz
- nervozitate
- supărare
- supraexcitare
- supraexcitație
- surescitabilitate
- surescitație
- năduf
- surexcitare
Sinonime Apropiate
- nervozitate - enervare, iritare, surescitare, irascibilitate, nerăbdare, neastâmpăr, impaciență, încordare, înfrigurare
- nervi - enervare, surescitare, iritare, agitația, nervozitate, dinamism, energie, vigoare
- iritație - inflamare, enervare, supărare, revoltă, reacție
- enervare - tensiune, agitație, iritare, surescitare, indispoziție, agasare
- zăduf - caniculă, arșiță, zăpușeală, necaz, supărare, pornire
- fiere - colecist, vezică biliară, bilă, venin, necaz, amărăciune, amar, supărare, răutate
- necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
- năduf - zăpușeală, zăduf, arșiță, caniculă, sufocare, înecăciune, asfixiere, ciudă, necaz
- nerăbdare - neastâmpăr, nervozitate, impaciență, încordare, tensiune, febrilitate, surescitare, înfrigurare, agitație
- amărăciune - necaz, supărare, amăreală, tristețe, mâhnire
- nemulțumire - supărare, mâhnire, indispoziție, neplăcere, neajuns, inconvenient, necaz
- păs - supărare, necaz, neajuns, suferință, durere, povară, neliniște, frământare, grijă
- pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
- psihoză - nevroză, surescitare, obsesie, idee fixă
- gelozie - temere, bănuială, suspiciune, ciudă, invidie, pică, necaz, ranchiună
Dex surescitare
- SURESCITÁRE, surescitări, Acțiunea de a surescita și rezultatul ei; stare de iritație, de nervozitate bolnăvicioasă; surescitație. – surescita.
- SURESCITÁRE, surescitări, (Și în forma surexcitare) Acțiunea de a surescita și rezultatul ei; stare de iritație bolnăvicioasă. Stai liniștit, nu-i nimic grav... nimic... Epuizare și surexcitare nervoasă, atît! REBREANU, P. S. 154. – Variantă: surexcitáre
- SURESCITÁRE Acțiunea de a surescita și rezultatul ei; excitare mare, întărâtare; surescitație. .
- SURESCITÁ, surescít, I. A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. – Din surexciter.
- SUREXCITÁ I surescita.
- SUREXCITÁRE surescitare.
- SURESCITÁ, surescít, I. (Mai ales la participiu) A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. Și-n mintea lui încălzită, surescitată de basme, începea să se desfășure, în tablouri vii, scene atingătoare, al căror erou era el, copilul. VLAHUȚĂ, O. A. III 17. – Variantă: surexcitá I.
- SURESCITÁ I. A excita, a irita peste măsură; a întărâta, a ațâța. .
- SUREXCITÁ I. surescita.
- SURESCITÁ tr. a excita peste măsură, a irita. (< fr. surexciter)