Sinonime surghiuni

Cuvântul „surghiuni” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• izgoni - a alunga, a goni, a îndepărta, a respinge, a expulza
• îndepărta - a alunga, a izgoni, a depărta, a elimina, a izola, a exclude, a înlătura, a se abate, a se depărta
• alunga - a izgoni, a goni, a fugări, a îndepărta, a înlătura, a elimina, a respinge
• goni - a alerga, a fugi, a o lua la picior, a fugări, a hăitui, a mâna, a alunga, a izgoni, a ostraciza
• mazili - a izgoni, a alunga, a goni, a exila, a detrona
• exila - a expulza, a surghiuni, a relega, a alunga, a emigra, a pleca, a se înstrăina, a se izola, a se retrage
• expulza - a izgoni, a relega, a exila
• scoate - a extrage, a smulge, a extirpa, a elimina, a da afară, a lua, a îndepărta, a destitui, a alunga
• mătura - a face curat, a curăți, a primeni, a alunga, a înlătura, a izgoni, a goni, a da afară, a scoate
• deporta - a surghiuni, a exila
• expatria - a exila, a expulza, a surghiuni, a relega
• relega - a expulza, a exila
• hăitui - a goni, a fugări, a alunga
• hăituială - fugărire, goană, stârnire, gonire, alungare
• înlătura - a elimina, a îndepărta, a evita, a scoate, a da, deoparte, a ocoli, a exclude

Dex surghiuni

• SURGHIUNÍ, surghiunesc, IV. A exila, a deporta, a proscrie. ♦ A izgoni, a alunga. – Din surghiun.
• SURGHIUNÍ, surghiunesc, IV. (Astăzi rar) A exila, a deporta. Poruncește mai bine să-mi taie capul sau surghiunește-mă ca pe atîți alți boieri pămînteni ai țării. FILIMON, C. 63. ◊ Aici în strada Țicău numărul 4, nu era numai o locuință mizerabilă într-o margine umilită de tîrg. Era mai cu samă un exil. Surghiunit de împrejurările vieții se afla aici Ion Creangă în calitatea lui de cărturar. SADOVEANU, E. 94. ◊ Lala-Mahomet ce se numise vizir, surghiunindu-se Sinan, murise trei zile după aceea. BĂLCESCU, O. II 166. ♦ A izgoni, a alunga. Dacă adevărul ar fi surghiunit de pre pămînt, numai în vorba a doi șireți s-ar putea afla. NEGRUZZI, S. III 293. – Variantă: surguní (HOGAȘ, M. N. 13, HASDEU, I. V. 229) IV.
• A SURGHIUNÍ ~ésc tranz. înv. 1) A trimite în surghiun; a exila; a deporta. 2) fig. A sili să trăiască printre străini; a izgoni; a alunga. /Din surghiun
• surghiunì (surgunì) v. 1. a exila: mai bine surghiunește-mă FIL.; 2. a proscrie: teama de a fi surguniți pe la mănăstiri AL.
• SURGHIÚN, (1) surghiunuri, (2) surghiuni, 1. Surghiunire, exil, deportare. ♦ Stare, situație de exilat, de proscris; pribegie, înstrăinare. 2. Surghiunit. – Din sürgün.

Sinonimul cuvântului surghiuni

Testează-te!