Dicționar de sinonime

Sinonime trăire

Cuvântul „trăire” are următoarele sinonime:

trăire ( substantiv )
  1. existență, viețuire
  2. simțire, sentiment, resimțire, tensiune


Sinonime Apropiate

  • presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
  • afect - sentiment, emoție, simțire, sensibilitate
  • asentiment - acord, aprobare, consimțire, adeziune, încuviințare
  • prevedere - intuiție, anticipare, presimțire, deducție, bănuială, grijă, atenție, prudență, preliminare
  • trai - existență, viață, viețuire
  • prezență - existență, ființare, arătare, înfățișare
  • siropos - dulceag, fad, sentimental
  • suflet - conștiință, psihic, minte, cuget, inimă, simțire, spirit, bunătate, omenie
  • sufragiu - vot, adeziune, aprobare, asentiment
  • știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
  • tensiune - încordare, stres, zbucium, dramatism, presiune, hipertensiune
  • veac - secol, durată (mare), veșnicie, viață, trai, existență
  • viață - existență, trai, biografie
  • febră - temperatură, fierbințeală, călduri, dogoare, emoții, încordare, agitație, tensiune
  • febrilitate - agitație, intensitate, grabă, încordare, înfrigurare, tensiune

Dex trăire

  • trăire 1 Viețuire. 2 Mod de a trăi (11). 3 Conviețuire. 4 Experiență sufletească (trăită cu intensitate). 5 Identificare cu personajul unei piese. 6 Metodă metafizică de cunoaștere care pretinde că se poate ajunge la cunoașterea întregii realități pe baza experienței psihice subiective. 7 Totalitatea proceselor psihice care servesc ca mijloc de cunoaștere ale trăirii (6). 8 (; oameni; ) De-a ~a Vrednic.
  • TRĂÍRE 1. Faptul de a trăi; viețuire. 2. Proces sufletesc, experiență sufletească (trăite cu intensitate). ♦ Metodă potrivit căreia se poate ajunge la cunoașterea realității pe baza experienței psihice subiective. – trăi.
  • TRĂÍRE 1. Faptul de a trăi; viețuire. 2. Proces sufletesc, experiență sufletească (trăite cu intensitate). 3. Metodă metafizică de cunoaștere care pretinde că se poate ajunge la cunoașterea întregii realități pe baza experienței psihice subiective; totalitatea proceselor psihice care servesc ca mijloc de cunoaștere, ale acestei metode. – trăi.
  • TRĂÍRE 1. Faptul de a trăi; viețuire. Setea lui de a trăi preschimba ceea ce îi era refuzat din pricina morții apropiate... într-o neasemuită trăire după moarte. CAMIL PETRESCU, O. II 346. 2. Metodă metafizică de cunoaștere care, pe baza unor experiențe psihice confuze și subiective, pretinde în mod arbitrar că ar ajunge la cuprinderea întregii realități; totalitatea proceselor psihice care servesc drept bază acestei metode.
  • TRĂÍRE ~i f. Proces sufletesc trăit cu intensitate. /v. a trăi


Sinonimul cuvântului trăire

Sinonimul cuvântului trăire


Testează-te!