Dicționar de sinonime

Sinonime unduit

Cuvântul „unduit” are următoarele sinonime:

unduit ( adjectiv )
  • armonios
  • melodic
  • melodios
  • muzical
  • sonor
  • unduios


Sinonime Apropiate

  • melodic - armonios, melodios, muzical, sonor
  • armonios - concordant, simetric, potrivit, echilibrat, regulat, melodios, sonor, plăcut, dulce
  • cantabil - melodios, armonios, muzical
  • melodios - armonios, plăcut
  • mlădios - suplu, grațios, flexibil, elastic, melodios, plăcut, armonios
  • răsunător - vibrant, sonor, impresionant, faimos, memorabil
  • registru - condică, catastif, jurnal, sertar, șuber, ventil, scară muzicală, ambitus
  • fonetism - rostire, pronunțare, pronunție, sunet, sonoritate (limbaj)
  • fonic - sonor, acustic
  • interludiu - divertisment, moment muzical
  • coerent - legat, închegat, sistematic, logic, ordonat, armonios
  • consonant - armonios, potrivit, convergent
  • cvartet - cvatuor, grup, formație muzicală (de 4)
  • discordant - nepotrivit, distonant, nearmonios
  • armonie - potrivire, concordie, consens, bună-înțelegere, concordanță, echilibru, simetrie, proporție, muzicalitate

Dex unduit

  • UNDUÍT, -Ă, unduiți, -te, (Rar) Unduios. – undui.
  • UNDUÍT, -Ă, unduiți, -te, Care are (sau dă iluzia că are) valuri; unduios. Împrejur era cîmpia unduită, cu cline prelungi, vărgate de arături și miriști. DUMITRIU, N. 223. Am ajuns, șopti Mieluț, arătîndu-i prin ceață platoul unduit. id. L. 86. ♦ (Despre sunete) Modulat, mlădios. Hagi Curti reia, cu o voce unduită, mult prelungită. CAMIL PETRESCU, O. II 256. – Variantă: undoiét, -ă (EMINESCU, N. 64)
  • ondoia undui1
  • UNDOÍ IV undui.
  • UNDOIÁ I undui.
  • UNDUÍ, unduiesc, IV. (Despre suprafața apelor; la 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ A se mișca asemenea undelor unei ape. – Undă + -ui (după ondoyer).
  • UNDUÍ, unduiesc, IV. (Despre suprafața apelor; la 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ A se mișca asemenea undelor unei ape. – Undi + -ui; (după ondoyer).
  • UNDOIÉT, -Ă unduit.
  • UNDUÍ, unduiesc, IV. (Despre suprafața apelor) A face unde; (despre ape curgătoare) a curge cu cotituri, șerpuit. Cum unduiește Volga. TULBURE, V. R. 36. ◊ (Prin analogie) Lanurile de grîu argintii unduiau blînd și foșneau abia auzit. DUMITRIU, N. I 115. Era ș-o mișcare a mijlocului, care făcea să-i unduiască... rochia ca bătută de vînt. SADOVEANU, P. S. 163. Păpurișul cînta, unduia în bătaia vîntului. SANDU-ALDEA, U. P. 198. () Pe umeri și pe spate, părul negru se unduia într-o revărsare ușoară. MIHALE, O. 501. – Variantă: undoí (EMINESCU, N. 48) IV.


Sinonimul cuvântului unduit

Sinonimul cuvântului unduit


Testează-te!