Dicționar de sinonime
Sinonime urgenta
Cuvântul „urgenta” are următoarele sinonime:
urgenta ( verb )
- accelera
- a accelera
- a grăbi
- a iuți
- a zori
- a pripi
- a da zor
- urgență
urgență ( substantiv )
- grabă
- zor
- sorgoșeală
- sârguială
Sinonime Apropiate
- grăbi - a iuți, a accelera, a zori, a presa, a urgenta, a precipita, a pripi, a devansa
- accelera - a iuți, a grăbi, a zori, a urgenta, a presa
- zori - a grăbi, a accelera, a iuți, a îmboldi, a îndemna, a stimula, a presa
- iuți - a grăbi, a accelera, a înteți, a zori
- grabă - zor, viteză, repezeală, iuțeală, rapiditate, urgență, nerăbdare, precipitare, pripă
- grăbit - grabnic, iute, zorit, precipitat, rapid, repede, accelerat
- zor - grabă, urgență, febrilitate, însuflețire, sârguință, elan, necesitate, nevoie, strâmtoare
- zorit - iute, rapid, presat, accelerat, îmboldit
- pretins - aparent, fals, așa-zis, iluzoriu
- temporar - vremelnic, provizoriu, tranzitoriu, trecător, momentan
- van - zadarnic, iluzoriu, inutil, ireal
- fantezist - imaginar, închipuit, născocit, fantastic, iluzoriu, ireal, bizar, ciudat, excentric
- febrilitate - agitație, intensitate, grabă, încordare, înfrigurare, tensiune
- fictiv - imaginar, ireal, plăsmuit, născocit, fals, artificial, simulat, aparent, iluzoriu
- himeric - iluzoriu, închipuit, irealizabil, fantastic, imaginar, utopic
Dex urgenta
- URGENTÁ, urgentez, I. A face ca o acțiune să se săvârșească mai repede; a accelera, a grăbi. – Din urgent.
- URGENTÁ, urgentez, I. A accelera, a grăbi mersul unei lucrări, al unei acțiuni, rezolvarea unei probleme etc. – Din urgent.
- URGENTÁ, urgentez, I. (Cu privire la lucrări) A face să fie, să se întîmple, să se săvîrșească mai repede; a accelera, a grăbi. Cînd iarna bate la ușă, trebuie urgentate măsurile în vederea pregătirii întreprinderilor. SCÎNTEIA, 1953, 2795.
- URGENTÁ I. A grăbi, a accelera mersul unei lucrări. .
- URGENTÁ tr. a grăbi, a accelera mersul unei lucrări. (< urgent)
- A URGENTÁ ~éz tranz. (acțiuni, procese) A face să aibă loc sau să se producă mai repede; a grăbi; a accelera; a zori; a pripi; a precipita. /Din urgent
- URGÉNT, -Ă, urgenți, -te, (Adesea adverbial) Care necesită o rezolvare imediată, care nu poate fi amânat; grabnic. ♦ (Despre telegrame) Care este expediat cu precădere pentru a ajunge mai repede. – Din urgent, urgens, -ntis.
- URGÉNȚĂ, urgențe, Însușirea, caracterul a ceea ce este urgent; situație care necesită o rezolvare urgentă; necesitate de a rezolva imediat o problemă. ◊ De urgență = imediat, numaidecât, repede, fără întârziere. – Din urgence.
- URGÉNT, -Ă, urgenți, -te, (Adesea adverbial) Care necesită o rezolvare imediată, care nu admite amânare; grabnic. ♦ (Despre telegrame) Care este expediat cu precădere pentru a sosi mai repede. – Din urgent, urgens, -ntis.