Sinonime zorit

Cuvântul „zorit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• grăbit - grabnic, iute, zorit, precipitat, rapid, repede, accelerat
• viteză - rapiditate, iuțeală, repeziciune, velocitate
• grabă - zor, viteză, repezeală, iuțeală, rapiditate, urgență, nerăbdare, precipitare, pripă
• grabnic - iute, repede, rapid, neîntârziat, imediat, curând, îndată, prompt, urgent
• imediat - numaidecât, repede, iute, grabnic, îndată, rapid, degrabă
• iuțeală - grabă, viteză, rapiditate, repeziciune, sprinteneală
• numaidecât - acum, imediat, îndată, grabnic, iute, neîntârziat, rapid, degrabă, momentan
• îndată - imediat, numaidecât, acuși, acum, grabnic, iute, rapid, momentan, repede
• complexat - copleșit, presat, dezorientat, uluit
• încolțit - germinat, apărut, răsărit, născut, ivit, amenințat, presat, constrâns
• promptitudine - rapiditate, operativitate, repeziciune
• spirt - alcool, dinamic, agil, iute, vioi, harnic
• sprinten - vioi, agil, iute, ager, veloce, deștept, inteligent
• strâmtorat - stingherit, jenat, încurcat, apăsat, presat
• vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat

Dex zorit

• ZORÍT1, zorituri, (Rar) Ivirea zorilor1; momentul când se luminează de ziuă; locul de unde se ivesc zorile1. – zori3.
• ZORÍT2, -Ă, zoriți, -te, Care se grăbește foarte mult; foarte repede, rapid. – zori2.
• ZORÍT1, zorituri, Ivirea zorilor; momentul cînd se luminează de zi; locul de unde se ivesc zorile. răsărit. Din fundul lumii mai din sus. Și din zorit și din apus, Din cît loc poți gîndind să bați, Venit-au roiuri de-mpărați. COȘBUC, F. I 55. ◊ La zoritul zorilor = la revărsatul zorilor, în zori. La zoritul zorilor Stau naintea domnilor. HODOȘ, P. P. 219.
• ZORÍT2, -Ă, zoriți, -te, Care se grăbește foarte mult, care lucrează cu mare grabă sau foarte repede. Cazacii mîncau zoriți și cu urechea la pîndă. SADOVEANU, O. VII 37. Dacă nu ești prea zorită, treci pe poartă și vino-ncoace nițel. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 102. Pe chei lumea aleargă zorită după treburi. DUNĂREANU, CH. 84. în cosiță-și prinde garoafa-nflorită... Pleacă la fîntînă și vine zorită. IOSIF, P. 58. ◊ (Adverbial) Surorile împleteau zorit la ciorapi, la tîrlici și mănuși. DELAVRANCEA, T. 269.
• ZORÍT2, -Ă, zoriți, -te, Grăbit peste măsură; foarte repede. – zori2.
• ZORÍT1, zorituri, Ivirea zorilor; momentul când se luminează de ziuă; locul de unde se ivesc zorile. ◊ La zoritul zorilor = la revărsatul zorilor, în zori. – zori3.
• zorit a. foarte grăbit.
• zorit n. (poetic) răsărit: din Zorit și din Apus COȘBUC. .
• 1) zorít n., pl. urĭ (d. zoresc 2). Trans. Rar. Răsărit. Colindă.

Sinonimul cuvântului zorit

Testează-te!