Dicționar de sinonime

Sinonime împrejmui

Cuvântul „împrejmui” are următoarele sinonime:

împrejmui ( verb )
  • a îngrădi
  • a închide
  • a înconjura
  • a țărcui
Alte sinonime:
  • a ocoli
  • a prejmui
  • a chenărui
  • a încadra
  • a mărgini
  • a tivi
  • a încercui
  • a împresura
  • a asedia
  • a năpădi
  • a copleși


Sinonime Apropiate

  • îngrădi - a împrejmui, a închide, a mărgini, a înconjura, a țărcui, a înfrâna, a reține, a limita, a stăvili
  • țărcui - a împrejmui, a îngrădi, a închide
  • închidere - încuiere, oprire, blocare, astupare, împrejmuire, îngrădire, claustrare, încheiere
  • înconjura - a ocoli, a împrejmui, a împresura, a țărcui, a cuprinde, a asedia, a învălui, a izola
  • îngrădire - gard, împrejmuire, închidere
  • gard - împrejmuire, îngrăditură, zăplaz, îngrădire, ocol
  • împrejmuire - gard, îngrăditură, ocol, țarc
  • împresura - a înconjura, a încercui, a cuprinde, a încinge, a învălui, a asedia, a închide, a năpădi, a prinde
  • închis - încuiat, ferecat, zăvorât, înfundat, astupat, oprit, îngrădit, împrejmuit, izolat
  • asedia - împresura, a încercui, a închide, a înconjura
  • prohibi - a opri, a interzice, a restrânge, a îngrădi
  • țarc - ocol, îngrăditură, coșar
  • ulucă - zaplaz, gard, împrejmuire, scândură
  • zăbrea - gratie, ostreț, grilaj, îngrăditură
  • zăgaz - stăvilar, baraj, dig, scoc, piedică, îngrădire, barieră, obstacol

Dex împrejmui

  • împrejmui 1 A așeza un gard, pietre de jur împrejurul unui loc pentru a-l delimita de rest a îngrădi. 2 A împresura.
  • ÎMPREJMUÍ, împrejmuiesc, IV. A pune, a așeza un gard, pietre etc. de jur-împrejurul unui loc pentru a-l delimita de rest; a îngrădi. ♦ A înconjura, a împresura. – În + preajmă + -ui.
  • ÎMPREJMUÍ, împrejmuiesc, IV. A pune, a așeza un gard, pietre etc. de jur împrejurul unui loc pentru a-l delimita de rest; a îngrădi. ♦ A înconjura, a împresura. – În + preajmă + -ui.
  • ÎMPREJMUÍ, împrejmuiesc, IV. A închide un loc de jur împrejur cu gard, cu spini etc.; a îngrădi. E împrejmuită cu ziduri înalte curtea. STANCU, D. 136. Vezi tu departe-n răsărit Aprins lucind ca focul Palatul lor? Împrejmuit Cu zid d-argint e locul. COȘBUC, P. I 66. ♦ A înconjura, a împresura. Muncitorii sînt împrejmuiți de pretutindeni, și împinși sub lovituri, spre oraș. SAHIA, N. 45.
  • A ÎMPREJMUÍ ~iésc tranz. 1) (terenuri, suprafețe de pământ etc.) A înconjura cu un gard sau cu un zid; a îngrădi. 2) fig. A cuprinde din toate părțile; a încercui; a înconjura; a împrejura; a împresura. /în + preajmă
  • împrejmuĭésc v. tr. (d. preajmă). Îngrădesc. – În Trans. și prejmuĭesc.
  • împrejmui ( 1 și 3 împrejmuiesc, împrejmuiască)
  • ÎMPREJMUÍ vb. 1. a închide, a înconjura, a îngrădi, (înv. și pop.) a ocoli, (pop.) a țărcui, (reg.) a prejmui. (A ~ un teren cu un gard.) 2. a chenărui, a încadra, a înconjura, a mărgini, (fig.) a tivi. (Soarele ~ cu lumină poiana.)


Antonime împrejmui

  • A împrejmui ≠ a dezgrădi


Sinonimul cuvântului împrejmui

Sinonimul cuvântului împrejmui


Testează-te!