Dicționar de sinonime
Sinonime încețoșa
Cuvântul „încețoșa” are următoarele sinonime:
încețoșa ( verb )
- a întuneca
- a se înnegura
Alte sinonime:
- împăienjeni
- a [se] împăienjeni
- a [se] înnegura
- a [se] păienjeni
- a [se] tulbura
- a [se] voala
- a [se] pupăza
- a se împăienjeni
- a se tulbura
- a se întuneca
Sinonime Apropiate
- înnegura - a întuneca, a încețoșa, a se posomori
- împăienjeni - a se încețoșa, a se înnegura
- întrista - a amărî, a indispune, a îndurera, a mâhni, a supăra, a necăji, a întuneca, a posomorî, a înnegura
- întuneca - a amurgi, a se însera, a se înnopta, a cădea noaptea, a se înnegura, a se înnora, a se mohorî, a se posomorî, a se întrista
- neguros - cețos, pâclos, înnegurat, întunecat, întunecos, obscur, confuz, haotic, neclar
- cețos - încețoșat, înnegurat, nebulos, neguros, pâclos, mohorât, tulbure
- rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
- tenebros - întunecat, sumbru, neguros, misterios, neclar, tainic, ascuns, învăluit
- umbri - a adumbri, a întuneca
- ermetic - etanș, bine închis, obscur, întunecat, ascuns
- înnegri - a cerni, a smoli, a întuneca, a ponegri, a defăima, a huli, a denigra, a calomnia, a se bronza
- înnopta - a se întuneca, a cădea noaptea, a mânea, a petrece (noaptea)
- insera - a se întuneca, a amurgi, a scăpăta
- întunecime - întuneric, obscuritate, beznă, întunecare, negură, noapte
- întunecos - întunecat, neguros, cețos, sumbru
Dex încețoșa
- încețoșa (; ochi sau vedere) 1 A se împăienjeni. 2 (; ochi) A se îmbolnăvi de albeață. 3 A se lăsa ceață.
- ÎNCEȚOȘÁ, 3 încețoșează, I. A se lăsa ceață. ♦ (Despre ochi sau vedere) A se împăienjeni. – În + cețos.
- ÎNCEȚOȘÁ, 3 încețoșează, I. A se lăsa ceață, a se face ceață. Afară s-a încețoșat. ♦ (Despre ochi sau priviri) A se împăienjeni. Mergea cu ochii minții deschiși înspre adîncul sufletului, cu privirile încețoșate de-o lumină sfioasă, ca de vis. MIHALE, O. 236.
- A SE ÎNCEȚOȘÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) A apărea ceață. Vremea s-a ~at. 2) fig. (despre vedere, minte etc.) A pierde din capacitatea de a percepe clar obiectele din realitatea înconjurătoare; a se înnegura; a se tulbura; a se întuneca. S-au ~at ochii. /în + cețos
- A ÎNCEȚOȘÁ ~éz tranz. A face să se încețoșeze. /în + cețos
- încețéz v. tr. Umplu de ceață: zarea s’a încețat. – Și încețoșez: ochiĭ mi-ĭ încețoșa (CL. 1922, 370).
- ÎNCEȚOȘÁ vb. 1. a se înnegura. (Vremea s-a ~.) 2. v. împăienjeni.
- ÎNCEȚOȘA 1. a se înnegura. (Vremea s-a ~.) 2. a (se) împăienjeni, a (se) înnegura, a (se) păienjeni, a (se) tulbura, a (se) voala, a (se) pupăza. (Privirea, vederea i s-a ~.)
- A se încețoșa ≠ a se limpezi
Antonime încețoșa
- A se încețoșa ≠ a se limpezi