Dicționar de sinonime
Sinonime înscăuna
Cuvântul „înscăuna” are următoarele sinonime:
înscăuna ( verb )
- a învesti
- a credita
- a proclama
- a unge
- a întrona
Alte sinonime:
- a numi
- a pune
- a prochema
- a propovădui
- a striga
- a vesti
- a așeza în scaunul domniei
- a face să se înscăuneze
- a instala
- a instaura
- a încorona
- a veni la domnie
Sinonime Apropiate
- întrona - a înscăuna, a învesti, a unge, a proclama, a instaura
- percheziționa - a căuta, a investiga
- perfora - a găuri, a străpunge, a sfredeli, a composta
- răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
- săgeta - a străpunge, a înjunghia, a împunge, a înțepa, a ironiza
- șfichiui - a plesni, a biciui, a ironiza, a împunge, a înțepa
- finanța - a subvenționa, a stipendia, a învesti, a susține, a întreține
- găuri - a perfora, a străpunge, a sparge, a sfredeli, a borteli, a (se) rupe, a (se) uza, a (se) zdrențui, a se caria
- gresa - a unge, a lubrifia
- instaura - a întrona, a instala, a statornici, a stabili, a fixa
- îmbogăți - a (se) înavuți, a se ajunge, a (se) căpătui, a (se) înstări, a (se) pricopsi, a (se) mări, a (se) dezvolta, a (se) amplifica
- împrumuta - a da, a credita, a oferi, a lua, a se îndatora, a datora, a copia, a imita, a prelua
- împuternici - a autoriza, a delega, a învesti
- împuternicire - autorizație, delegație, mandat, procură, învestire
- încetățeni - a naturaliza, a statornici, a înrădăcina încetează!, termină!, ajunge!, stop!, gata!
Dex înscăuna
- înscăuna 1-2 A (se) așeza pe tron ca domn al țării a (se) încorona, a (se) întrona. 3-4 (A numi sau) a alege un arhiereu. 5 A instala într-un post superior ierarhic pe cineva. 6 A se întemeia.
- ÎNSCĂUNÁ, înscăunez, I. și A (se) urca pe tron ca domn al țării; a (se) încorona, a (se) întrona. ♦ A numi, a alege un arhiereu; a numi într-o funcție, a instala într-un post. – În + scaun.
- ÎNSCĂUNÁ, înscăunez, I. și A (se) așeza pe tron ca domn al țării; a (se) încorona, a (se) întrona. ♦ A numi, a alege un arhiereu; a numi într-o funcție, a instala într-un post. – În + scaun.
- ÎNSCĂUNÁ, înscăunez, I. (Învechit, astăzi numai ; despre capete încoronate sau arhierei) A prelua puterea, a se instala la cîrmă. După ce se înscăună, trimise sol la socrul său, cu carte, prin care îi spunea că s-a urcat în scaunul tătîne-său. ISPIRESCU, L. 379.
- A ÎNSCĂUNÁ ~éz tranz. 1) (domnitori, regi, împărați) A pune la domnie; a așeza în scaunul domniei; a întrona. 2) A face să se înscăuneze; a întrona; a încorona. 3) fig. A numi în mod oficial (într-o funcție, într-un post); a învesti. /în + scaun
- A SE ÎNSCĂUNÁ mă ~éz intranz. (despre domnitori, regi, împărați) A veni la domnie; a se așeza în scaunul domniei; a se întrona. /în + scaun
- înscăunà v. a pune în scaun, a întrona: după ce se înscăună ISP.
- înscăunéz v. tr. (d. scaun). Pun în scaun, întronez, instalez: a înscăuna un episcop. V. descăunez.
Antonime înscăuna
- A înscăuna ≠ a detrona, a răsturna