Dicționar de sinonime

Sinonime întrerupt

Cuvântul „întrerupt” are următoarele sinonime:

întrerupt ( adjectiv )
  • intermitent
  • întretăiat
  • rupt
  • tăiat
  • oprit
  • sistat


Sinonime Apropiate

  • intermitent - discontinuu, întrerupt, neregulat
  • lacunar - incomplet, discontinuu, întrerupt
  • neobosit - activ, harnic, laborios, silitor, neostenit, perseverent, stăruitor, neîntrerupt, necontenit
  • cruciș - încrucișat, întretăiat, oblic, sașiu, strabic
  • continuu - necurmat, neîntrerupt, neîncetat, necontenit, mereu, susținut, perpetuu, întruna
  • necontenit - continuu, neîncetat, neîntrerupt, necurmat, permanent, veșnic, întruna, neostoit, nepregetat
  • dintotdeauna - totdeauna, mereu, neîntrerupt
  • perdiție - dezmăț, destrăbălare, corupție
  • pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
  • pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
  • povârnit - înclinat, abrupt, aplecat, în pantă, lăsat, prăvălit
  • prohibit - oprit, interzis, ilegal, ilicit
  • sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
  • spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
  • sporadic - intermitent, discontinuu, disparat, întâmplător, răzleț

Dex întrerupt

  • întrerupt, ~ă 1 a ( o acțiune) Care este temporar suspendat. 2 a ( o persoană) Care este oprit în timp ce vorbește. 3 a Oprit în cursul desfășurării unei activități. 4 a ( curentul electric) Oprit brusc. 5 Cu întreruperi. 6 a Fără continuitate rupt, tăiat.
  • ÎNTRERÚPT, -Ă, întrerupți, -te, Care este temporar oprit, suspendat. ♦ (Adverbial) Cu întreruperi. ♦ Care are continuitatea oprită; rupt, tăiat. Fir întrerupt.întrerupe.
  • ÎNTRERÚPT, -Ă, întrerupți, -te, (Despre acțiuni în desfășurare) Care este oprit temporar; curmat, suspendat. Discuție întreruptă. ♦ (Adverbial) Cu întreruperi, fără continuitate. Vezi, zise ea întrerupt, acolo-i sărmanul. EMINESCU, N. 76. ♦ Cu continuitatea suprimată; tăiat, rupt. Fir întrerupt.
  • ÎNTRERÚPT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNTRERUPE și A SE ÎNTRERUPE. 2) și adverbial (în opoziție cu continuu) Care are întreruperi. /v. a (se) întrerupe
  • întrerupt a. 1. suspendat; 2. fig. fără șir șau continuitate.
  • *întrerúpt, -ă adj. Fără continuitate. Adv. A scrie întrerupt.
  • întrerumpe întrerupe
  • întrerupe 1-2 A (se) suspenda temporar desfășurarea unei acțiuni. 3-4 (A opri pe cineva sau) a se opri în cursul desfășurării unei activități. 5 A opri pe cineva în timp ce vorbește. 6 ( curentul electric) A se opri brusc. 7 A stingheri pe cineva de la ceva.
  • ÎNTRERÚMPE III. întrerupe.


Sinonimul cuvântului întrerupt

Sinonimul cuvântului întrerupt


Testează-te!