Sinonime amenințare

Cuvântul „amenințare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• pericol - primejdie, amenințare, risc, gravitate
• nesiguranță - șovăială, dubiu, ezitare, incertitudine, îndoială, pericol, primejdie, amenințare
• rățoială - răsteală, stropșeală
• gravitate - importanță, seriozitate, primejdie, pericol, solemnitate, morgă, importanță, profunzime, adâncime
• cumpănă - cântar, balanță, boloboc, măsură, echilibru, armonie, primejdie, pericol, încercare
• perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
• pildă - model, exemplu, mustrare, avertisment, tâlc, simbol, alegorie, proverb, sentință
• probozi - a certa, a critica, a reproșa
• săpuni - a certa, a critica, a mustra
• vitupera - a condamna, a critica, a dojeni, a reproșa
• biciui - a șfichiui, a flagela, a snopi, a satiriza, a ironiza, a critica
• hulă - ocară, condamnare, defăimare, critică, calomnie
• muștrului - a certa, a critica
• obiecta - a reproșa, a critica, a contrazice, a contesta
• obiecție - observație, contraargument, contestație, reproș, critică

Dex amenințare

• amenințare 1 Gest poruncitor cu mâna al cuiva (mai ales al divinității) adresat cuiva amenințat1 (1). 2-3 Voință (divină) amenințat1 (2-3). 4 Vrere a cuiva amenințat1 5 Primejdie.
• AMENINȚÁRE, amenințări, Acțiunea de a amenința și rezultatul ei. ♦ Primejdie, pericol. ◊ Infracțiune care constă în alarmarea unei persoane, prin manifestarea intenției de a săvârși, față de ea sau față de o rudă apropiată, o infracțiune sau o faptă păgubitoare. – amenința.
• AMENINȚÁRE, amenințări, Acțiunea de a amenința și rezultatul ei. ♦ Primejdie, pericol. – amenința.
• AMENINȚÁRE, amenințări, Acțiunea de a amenința și rezultatul ei. 1. Manifestare, prin vorbe, gesturi etc., a intenției de a pricinui (cuiva) o neplăcere, un rău. Mereu îi ajungeau la ureche, din partea stăpînirii, amenințări. PAS, L. I 108. Nevăstuica rîde în capul scărilor și nu se sperie de amenințările pe care le cunoaște. C. PETRESCU, A. 459. Amenințarea este mai grea, pentru un suflet ce se clatină ușor, decît chiar lovitura. CARAGIALE, O. I 284. ◊ Balaurii de la marginea pămîntului suflau asupra țărmului nostru amenințare. SADOVEANU, N. F. 101. 2. Primejdie. Renașterea imperialismului german, cu sprijinul imperialiștilor americani, constituie o amenințare pentru pacea Europei, pentru securitatea și existența popoarelor europene. LUPTA DE CLASĂ, 1952, 5, 76.
• AMENINȚÁRE, amenințări, Acțiunea de a amenința și rezultatul ei. ♦ Primejdie.
• amenințare f. vorbă sau gest spre a îngrozi pe cineva.

Sinonimul cuvântului amenințare

Testează-te!