Dicționar de sinonime
Sinonime burniță
Cuvântul „burniță” are următoarele sinonime:
burniță ( substantiv )
- țârâială
- bură
- ploaie mărunta
Alte sinonime:
- burnițeală
- țârcâială
- buruială
- roureală
burnița ( verb )
- bura
- a bura
- a țârcâi
- a țârâi
- a roura
- a burui
- a roua
- a cerne
- burniță
Sinonime Apropiate
- cerne - a alege, a selecta, a reține, a bura, a burnița, a țârâi, a deosebi, a desluși, a discerne
- bura - a burnița, a țârâi, a cerne
- bură - burniță, țârâială
- țârâi - a picura, a cerne, a burnița, a zbârnâi, a suna
- răscolitor - impresionant, formidabil, tulburător
- rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
- sperietură - spaimă, frică, teamă, neliniște, tulburare
- liliac - mălin, iorgovan, șoarece zburător
- traumatism - leziune, traumă, rană, șoc, tulburare
- țandără - așchie, surcea, zburătură, ciob, fărâmătură
- uimitor - uluitor, stupefiant, tulburător, surprinzător, straniu, extraordinar, minunat, excelent
- ului - a năuci, a zăpăci, a uimi, a tulbura, a buimăci
- vertij - amețeală, tulburare
- fierbere - clocotire, clocot, ebuliție, efervescență, agitație, frământare, neliniște, tulburare
- furtună - vijelie, vifor, frământare, zbucium, revoltă, tulburare
Dex burniță
- búrniță Bură2 (1).
- BÚRNIȚĂ, burnițe, Ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață; bură. – Din bură.
- BÚRNIȚĂ, burnițe, (Uneori determinat prin «de ploaie») Ploaie măruntă și deasă; bură. S-a lăsat un frig și-o ceață amestecată cu burniță rece. GALAN, Z. R. 73. A fost început de trei zile o burniță, măruntă cît vîrful acului, deasă, încît nu se mai vedea nimic. CAMILAR, TEM. 370. Începe ca să pice o burniță de ploaie. MACEDONSKI, O. I 44.
- BÚRNIȚĂ, burnițe, Bură. – Din bură.
- BÚRNIȚĂ ~e f. Ploaie măruntă și deasă; ploaie ciobănească; bură. /Din bură
- búrniță f., pl. e (bg. burniĭ, sîrb. buran, furtunos. V. búră). Vest. Rar est. Bură saŭ ploaĭe liniștită: crengile grele de burniță (CL. 1924, 187). – Și la Sadov. (VR. 1911, 3, 341) = „burhaĭ”.
- burnița A bura1.
- BURNIȚÁ, 3 burnițează, I. A bura1. – Din burniță.
- BURNIȚÁ, 3 burnițează, I. A ploua mărunt și des; a bura, a cerne, a țîrîi. Burnița mărunt și rece. Pe uliță este zloată, cum se întîmplă să fie în martie, cînd și burnițează și ninge. PAS, L. I 252. Norii posomoriți burnițau peste toată mahalaua, înecînd casele într-o atmosferă grea. DELAVRANCEA, S. 107.
- A BURNIȚÁ pers. 3 ~eáză intranz. A cădea burniță; a ploua mărunt și des; a bura; a cerne. /Din burniță
Sinonimul cuvântului burniță