Dicționar de sinonime

Sinonime ului

Cuvântul „ului” are următoarele sinonime:

ului ( verb )
  • a năuci
  • a zăpăci
  • a uimi
  • a tulbura
  • a buimăci
Alte sinonime:
  • ameți
  • buimăci
  • dărăpăna
  • dărâma
  • fâstâci
  • intimida
  • încurca
  • nărui
  • năuci
  • prăbuși
  • prăvăli
  • risipi
  • surpa
  • zăpăci
  • uimi
  • a speria
  • a stupefia
  • minuna
  • a minuna
  • a surprinde
  • a se cruci
  • a se minuna
  • a se uimi
  • a se încruci
  • a se ugni
  • a se pocozi
  • a se ciudi
  • a se divi


Sinonime Apropiate

  • uimi - a stupefia, a minuna, a năuci, a surprinde, a ului, a speria, a buimăci, a zăpăci
  • amețitor - năucitor, uluitor, uimitor, tulburător, zăpăcitor, vertiginos, îmbătător, derutant
  • stupefiant - năucitor, uluitor, uimitor, drog, halucinogen
  • uimitor - uluitor, stupefiant, tulburător, surprinzător, straniu, extraordinar, minunat, excelent
  • ameți - a zăpăci, a buimăci, a dezechilibra, a năuci, a se îmbăta, a se afuma, a se turmenta, a se chercheli
  • stupoare - stupefacție, uimire, uluire
  • uimire - perplexitate, uluială, stupefacție
  • fenomenal - uimitor, formidabil, enorm, colosal, fabulos, uluitor, nemaipomenit, extraordinar, fantastic
  • gigantic - colosal, enorm, imens, măreț, formidabil, fabulos, fenomenal, uimitor, uluitor
  • minuna - a (se) uimi, a (se) mira, a (se) cruci, a surprinde, a stupefia, a extazia, a ului
  • buimăceală - năucire, zăpăceală, amețeală, buimăcire
  • deranja - a răvăși, a zăpăci, a răscoli, a învălmăși, a deregla, a tulbura, a stânjeni, a încurca, a jena
  • dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
  • frământat - agitat, tulburat, zbuciumat, uimit, torturat
  • răscolitor - impresionant, formidabil, tulburător

Dex ului

  • ULUÍ, uluiesc, IV. A stârni, a provoca o mare (și neașteptată) mirare, admirație, emoție; a uimi, a surprinde. ♦ și A (se) tulbura, a (se) buimăci, a (se) năuci. – ulovit’ „a prinde, a surprinde”.
  • ULUÍ, uluiesc, IV. A stârni, a provoca o mare (și neașteptată) mirare, admirație, emoție; a uimi, a surprinde. ♦ și A (se) tulbura, a (se) buimăci, a (se) năuci. – ulovit’ „ a prinde, a surprinde”.
  • ULUÍ, uluiesc, IV. A uimi peste măsură; a buimăci, a zăpăci, a năuci. Atîtea opere de artă, îngrămădite unele lîngă altele, într-un spațiu redus, te uluiesc. STANCU, U.R.S.S. 118. Cu o îndrăzneală care mă ului, acest fermecător îmi afirmă pasionat că tocmai aceasta o așteaptă. GALACTION, O. I 238. O floare însă ului pur și simplu pe Ladima căci avea ceva misterios în somptuozitatea ei. CAMIL PETRESCU, N. 77. ◊ Nu se dezmeticise voinicul nostru, ba mai rău se uluise și se trezi dus pe sus. DELAVRANCEA, S. 101. Pierderea domnului lor îi făcură să se uluiască. ISPIRESCU, M. V. 59.
  • A ULUÍ ~iésc tranz. A face să se uluiască; a buimăci, a zăpăci. /cf. rus. ulovit’
  • A SE ULUÍ mă ~iésc intranz. 1) (despre persoane) A deveni buimac; a nu mai ști de sine; a se pierde; a se buimăci; a se zăpăci; a se năuci. 2) A fi puternic impresionat (de ceva neprevăzut); a se uimi peste măsură. /cf. rus. ulovit’
  • uluì v. a se zăpăci. .


Sinonimul cuvântului ului

Sinonimul cuvântului ului


Testează-te!