Sinonime bât

Cuvântul „bât” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• dârjală - bâtă, ciomag, băț, prăjină, mâner, coadă
• nuia - vergea, vargă, joardă, băț
• păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală
• pili - a netezi, a rășpălui, a ajusta, a răzui, a cizela, a șlefui, a se îmbăta, a se chercheli, a se afuma
• vargă - nuia, joardă, baghetă
• pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
• războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
• strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
• străbătător - penetrant, stăruitor, răzbătător, subtil, perspicace
• trânteală - bătaie
• turmenta - a se îmbăta, a se ameți, a se afuma, a se chercheli
• turti - a teși, a deforma, a strivi, a se epuiza, a se slei, a fi copleșit, a se îmbăta
• viteaz - cutezător, temerar, eroic, curajos, dârz, imbatabil, îndrăzneț
• fâțâi - a mișca, a se bâțâi
• flăcău - fecior, june, tânăr, băiat, băietan, fiu, băiețandru, burlac, celibatar

Dex bât

• bât1 bâtă
• bât2, ~ă 1 (; mai ales în limbajul copiilor; Taica- (sau tata-) -u, maica- (sau mama-) -a Bătrân sau bătrână. 2 Bunic sau bunică.
• BÂT, -Ă, bâți, bâte, , și 1. Bătrân. 2. și Bunic. – bătrân.
• BÂT, bâți, Bunic.
• bâtă Băț lung și gros, de obicei cu măciulie la un capăt.
• BẤTĂ, bâte, Băț lung și gros (cu măciulie la un capăt); ciomag, botă2, ceatlău. –
• BÎT (Regional, numai în forma articulată) Bunic. Bună dimineața, bîtule!... – Bună dimineața, Darie... – Ce mai faci, bîtule? – Bine, Darie... STANCU, D. 88.
• BÎ́TĂ2, bîte, 1. Băț lung și gros, de obicei cu măciulie la un capăt; măciucă, ciomag. Îl văd copil de unsprezece ani, răzemat în bîtă ciobănește, cu opincuța strînsă pe picior și cu o căciulă mare țurcănească dată pe ceafă. VLAHUȚĂ, O. A. 290. În piepturile păstorilor tineri, răzimați c-un cot de-o stîncă și c-o mînă pe bîtă, încolțea... dorul voiniciei! EMINESCU, N. 5. Bate-mă, doamne, cu bîta, Nu mă bate cu urîta! JARNÍK-BÎBSEANU, D. 430. Ajunge o bîtă la un car de oale. ◊ A da cu bîta-n baltă baltă. 2. Lovitură de ciomag; bătaie; autoritate severă (a cuiva). Știe numai de bîtă. ▭ Flăcăul... fiind trăit pîn-atunci sub grija și sub bîta baciului... nu se simțea în stare... să țină piept atîtor întrebări. GALAN, Z. R. 227.
• BÂTĂ2, bâte, Băț lung și gros (cu măciulie la un capăt); ciomag. ♦ Lovitură de bâtă; bătaie.
• BÂTĂ ~e f. Băț lung și gros, cu sau fără măciulie la capăt; măciucă; ghioagă; ciomag. /<sl. butu

Sinonimul cuvântului bât

Testează-te!