Dicționar de sinonime

Sinonime ciunti

Cuvântul „ciunti” are următoarele sinonime:

ciunti ( verb )
  • reteza
  • a reteza
  • a tăia
  • a trunchia
  • a mutila
  • a schilodi


Sinonime Apropiate

  • trunchia - a reteza, a tăia, a ciunti, a fragmenta
  • schilod - infirm, mutilat, schilodit, estropiat
  • mutila - a schilodi, a sluți, a estropia, a ciungi, a desfigura
  • mutilat - schilodit, estropiat, sluțit, invalid, beteag
  • bont - turtit, ciuntit, retezat, fără vârf
  • scrijeli - a cresta, a zgâria, a tăia
  • secționa - a diviza, a tăia, a decupa, a segmenta
  • slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
  • sluți - a desfigura a poci, a mutila, a urâți, a schimonosi
  • spârcui - a ciopârți, a tăia, a sfâșia, a despica, a spinteca
  • spinteca - a despica, a tăia, a sfâșia, a înjunghia, a ciopârți
  • stâlci - a deforma, a poci, a schimonosi, a denatura, a strivi, a zdrobi, a schilodi
  • stâlcit - deformat, pocit, schimonosit, schilodit
  • știrbi - a ciobi, a sparge, a ciunti, a vătăma, a leza, a compromite
  • trândăvi - a lenevi, a pierde vremea, a arde gazul de pomană, a tăia frunze la câini

Dex ciunti

  • ciunti 1 ( părți ale corpului) A amputa. 2-3 (a) A (se) mutila. 4 ( arbori și flori) A tăia (curățând). 5 ( obiecte) A scurta. 6 A îndepărta (de obicei inestetic) părți dintr-un obiect a ciungăra (6), a ciunta (6). 7 A elimina (cu efecte negative) pasaje dintr-o lucrare a ciunta (7). 8-9 A (se) împuțina. 10-11 A (se) curma. 12 (; foc) A se stinge.
  • CIUNTÍ, ciuntesc, IV. 1. A tăia, a amputa o parte a corpului; a mutila. ♦ A tăia unul sau mai multe pasaje dintr-o lucrare, dintr-un articol etc. (făcându-le de neînțeles). 2. A rupe părți, crengi, frunze etc. din arbori, din plante etc. – Din ciunt.
  • CIUNTÍ, ciuntesc, IV. 1. (Cu privire la o parte a corpului) A tăia, a amputa; (cu privire la oameni) a mutila, a schilodi. Alexandru-vodă... ciuntea și seca pe care avea prepus. NEGRUZZI, S. I 158. Îi ciuntiră mai întîi picioarele, pe urmă genunchii unul după altul și în sfîrșit brațele pînă la coate. BĂLCESCU, O. II 265. ◊ (Rar) Eu cad și mă stîlcesc, Și șchiopez și mă ciuntesc. CONTEMPORANUL, III 731. 2. (Cu privire la plante sau la arbori) A despuia; a rupe. Păsări cîntau în arborii ciuntiți de obuze. CAMILAR, N. I 70. – Variante: (regional) ciontá (RETEGANUL, P. III 37) I, ciontí (CARAGIALE, N. F. 26, ODOBESCU, S. III 46) IV.
  • A CIUNTÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A face să devină ciunt; a lipsi de o parte a corpului. 2) (plante) A scurta prin tăierea crengilor, vârfurilor. /Din ciunt


Sinonimul cuvântului ciunti

Sinonimul cuvântului ciunti


Testează-te!