Dicționar de sinonime
Sinonime ciunti
Cuvântul „ciunti” are următoarele sinonime:
ciunti ( verb )
- reteza
- a reteza
- a tăia
- a trunchia
- a mutila
- a schilodi
Sinonime Apropiate
- trunchia - a reteza, a tăia, a ciunti, a fragmenta
- schilod - infirm, mutilat, schilodit, estropiat
- mutila - a schilodi, a sluți, a estropia, a ciungi, a desfigura
- mutilat - schilodit, estropiat, sluțit, invalid, beteag
- bont - turtit, ciuntit, retezat, fără vârf
- scrijeli - a cresta, a zgâria, a tăia
- secționa - a diviza, a tăia, a decupa, a segmenta
- slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
- sluți - a desfigura a poci, a mutila, a urâți, a schimonosi
- spârcui - a ciopârți, a tăia, a sfâșia, a despica, a spinteca
- spinteca - a despica, a tăia, a sfâșia, a înjunghia, a ciopârți
- stâlci - a deforma, a poci, a schimonosi, a denatura, a strivi, a zdrobi, a schilodi
- stâlcit - deformat, pocit, schimonosit, schilodit
- știrbi - a ciobi, a sparge, a ciunti, a vătăma, a leza, a compromite
- trândăvi - a lenevi, a pierde vremea, a arde gazul de pomană, a tăia frunze la câini
Dex ciunti
- ciunti 1 ( părți ale corpului) A amputa. 2-3 (a) A (se) mutila. 4 ( arbori și flori) A tăia (curățând). 5 ( obiecte) A scurta. 6 A îndepărta (de obicei inestetic) părți dintr-un obiect a ciungăra (6), a ciunta (6). 7 A elimina (cu efecte negative) pasaje dintr-o lucrare a ciunta (7). 8-9 A (se) împuțina. 10-11 A (se) curma. 12 (; foc) A se stinge.
- CIUNTÍ, ciuntesc, IV. 1. A tăia, a amputa o parte a corpului; a mutila. ♦ A tăia unul sau mai multe pasaje dintr-o lucrare, dintr-un articol etc. (făcându-le de neînțeles). 2. A rupe părți, crengi, frunze etc. din arbori, din plante etc. – Din ciunt.
- CIUNTÍ, ciuntesc, IV. 1. (Cu privire la o parte a corpului) A tăia, a amputa; (cu privire la oameni) a mutila, a schilodi. Alexandru-vodă... ciuntea și seca pe care avea prepus. NEGRUZZI, S. I 158. Îi ciuntiră mai întîi picioarele, pe urmă genunchii unul după altul și în sfîrșit brațele pînă la coate. BĂLCESCU, O. II 265. ◊ (Rar) Eu cad și mă stîlcesc, Și șchiopez și mă ciuntesc. CONTEMPORANUL, III 731. 2. (Cu privire la plante sau la arbori) A despuia; a rupe. Păsări cîntau în arborii ciuntiți de obuze. CAMILAR, N. I 70. – Variante: (regional) ciontá (RETEGANUL, P. III 37) I, ciontí (CARAGIALE, N. F. 26, ODOBESCU, S. III 46) IV.
- A CIUNTÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A face să devină ciunt; a lipsi de o parte a corpului. 2) (plante) A scurta prin tăierea crengilor, vârfurilor. /Din ciunt