Sinonime cârcotaș

Cuvântul „cârcotaș” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
• zurbagiu - certăreț, abraș, scandalagiu, răzvrătit, rebel
• gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
• arțăgos - certăreț, agresiv
• importuna - a deranja, a indispune, a plictisi, a incomoda
• indigna - a (se) revolta, a fi nemulțumit, a (se) înfuria, a (se) scandaliza
• insuficient - nesatisfăcător, neîndestulător, nemulțumitor, redus, sărac, prost
• jenant - neplăcut, incomod, supărător, penibil, stânjenitor
• jena - a deranja, a incomoda, a indispune, a supăra, a stânjeni, a împiedica, a tulbura, a se rușina, a se sfii
• mofturos - capricios, fandosit, țâfnos, pretențios, nemulțumit, în toane
• năbădăios - supărăcios, iritabil, irascibil, țâfnos, arțăgos, capricios, certăreț, repezit, iute
• neîmpăcat - nemulțumit, nesatisfăcut, descumpănit, îndârjit, aprig, înverșunat, neînduplecat, violent, nepotolit
• cârti - a protesta, a fi nemulțumit
• colțos - arțăgos, agresiv, certăreț, recalcitrant, scandalagiu
• deranj - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, tulburare, stânjenire, incomodare

Dex cârcotaș

• cârcotáș, ~ă , 1-2 (Persoană) care caută mereu ceartă cârșelnic (1). 3-4 (Om) care este veșnic nemulțumit cârtitor.
• CÂRCOTÁȘ, -Ă, cârcotași, -e, , și ( și ) (Om) care caută mereu ceartă, care e veșnic nemulțumit; gâlcevitor, cârtitor. – Cârcotă + -aș.
• CÂRCOTÁȘ, -Ă, cârcotași, -e, , și ( și ) (Om) care caută mereu ceartă, care e veșnic nemulțumit. – Cârcotă + -aș.
• CÂRCOTÁȘ ~ă (~i, ~e) și substantival pop. Care este permanent nemulțumit; care caută mereu gâlceavă, ceartă. /cârcotă + suf. ~aș
• cârcotaș m. cel ce caută ceartă cu lumânarea.
• CÎRCOTÁȘ, -Ă, cîrcotași, -e, Care caută ceartă, căruia îi place gîlceava, care e veșnic nemulțumit. Nu se vor tocmi la boierii... care-s răi, cîrcotași. CAMILAR, N. II 387. Îl avea plătit cu anul... slugoi cu domnul Costache și cîrcotaș cu oamenii ceilalți. PAS, Z. I 151. Prin urmare, așa mă purta, în gîndul și în sufletul lui: saltimbanc și cîrcotaș. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 273.
• cîrcotáș, -ă adj. (d. cîrcotă). Care caută ceartă, care te șicanează p. nimicurĭ: om cîrcotaș.
• CÂRCOTÁȘ adj., s. șicanator, (rar) procesiv, (pop.) cârtitor, gâlcevitor, (Mold. și Bucov.) cârciogar. (Om ~.)
• CÎRCOTAȘ , șicanator, (rar) procesiv, cîrtitor, gîlcevitor, ( și ) cîrciogar. (Om ~.)

Sinonimul cuvântului cârcotaș

Testează-te!